CC atrage atenţia Parlamentului că nu pune în acord legile cu Constituţia

"Curtea Constituţională este consternată să constate că Parlamentul României nu a aflat nici până în prezent că, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţia României, revizuită în anul 2003, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, indiferent dacă sunt pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate anterior promulgării legilor (controlul a priori) ori asupra legilor sau ordonanţelor în vigoare, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate (controlul a posteriori), acesta din urmă fiind accesibil oricărei persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii", se arată într-un comunicat al Biroului de presă al CC.

Cele de mai sus vizează faptul că Parlamentul - nu o singură dată - nu a dat curs obligaţiei constituţionale privitoare la punerea de acord a dispoziţiilor unei legi, declarate neconstituţionale, cu decizia Curţii şi cu prevederile legii fundamentale. Spre exemplu, dispoziţiile art.II alin.(1) şi (3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali nu au fost încă reexaminate de Parlament, la mai bine de un an de la publicarea Deciziei nr.61 din 18 ianuarie 2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2007.

Constatând o atare omisiune, preşedintele Curţii Constituţionale s-a adresat lui Bodgan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, solicitându-i să comunice soluţia adoptată de Parlament pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Curţii.

La această solicitare a răspuns secretarul general al Camerei Deputaţilor, arătând: "Birourile permanente ale celor două Camere legislative au hotărât în şedinţă comună că Parlamentul are obligaţia de a reexamina legea numai în cazul deciziei de neconstituţionalitate a Curţii, pronunţate pe calea controlului a priori. În situaţia în care decizia Curţii Constituţionale a fost pronunţată pe calea controlului a posteriori, se consideră că prin decizia respectivă Senatul, Camera Deputaţilor şi Guvernul nu sunt sesizate ci, mai curând, informate, acestea având latitudinea să declanşeze procesul legislativ corespunzător punerii de acord a textelor constatate ca fiind neconstituţionale cu prevederile Constituţiei".

"Faţă de starea de neconstituţionalitate astfel perpetuată, Curtea reaminteşte că îşi exercită funcţia de garant al supremaţiei Constituţiei în vederea asigurării bunei guvernări a României, misiune la care sunt datoare să contribuie toate autorităţile publice având rol de parteneri ai Curţii în cadrul acestui proces", arată sursa citată.

Neîndeplinirea acestei îndatoriri - spune Curtea - reprezintă o gravă atingere adusă statului de drept, democraţiei constituţionale şi apărării drepturilor fundamentale ale omului. În contextul dat, sunt lezate şi principiile la care România a achiesat odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi - în cele din urmă - însuşi interesul cetăţeanului.

"Ca atare, Curtea Constituţională este datoare să ia poziţie publică faţă de nerespectarea acestor principii fundamentale, al căror corolar îl constituie obligaţia generală de respectare a supremaţiei Constituţiei, consacrată de art.1 alin.(5) din legea fundamentală", arată Curtea.