CC constată existenţa unui conflict între Ministerul Public şi Parlament

Astfel, în cazul parlamentarilor Adrian Năstase - fost premier şi Miron Mitrea, Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş - foşti miniştri, Parchetul este obligat să trimită, după caz, cererea de aviz pentru declanşarea urmăririi penale către Camera Deputaţilor sau Senat.

Curtea Constituţională a constatat, luni, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele comise în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator.

Potrivit Curţii, în aplicarea dispoziţiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituţie, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor şi care la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau senator.

În aplicarea dispoziţiilor articolului 109 din Constituţie, Ministerul Public va sesiza preşedintele, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului care, la data sesizării, nu au şi calitatea de parlamentar.

Curtea Constituţională constată că nu există conflict juridic între preşedinte şi cele două Camere ale Parlamentului.

Întreaga argumentaţie reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Înainte de publicare, aceasta se comunică Preşedintelui României, celor două Camere ale Parlamentului, Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, informează Biroul de presă al Curţii Constituţionale.

Senatul a sesizat în 8 februarie Curtea Constituţională privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.

În 6 februarie, Ministerul Public a cerut intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească. Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi care au calitate de parlamentari, dar cerea Consiliului Superior al Magistraturii să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională întrucât ar exista un conflict instituţional.

Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui CSM.

În 12 februarie, preşedintele CSM Lidia Bărbulescu a cerut Curţii Constituţionale să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat -, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniştrilor-parlamentari.

Anterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să înainteze Parlamentului cererile privind declanşarea urmăririi penale pentru miniştri sau foşti miniştri care au calitatea de deputaţi.

În 23 ianuarie, Senatul anunţa că trebuie să se pronunţe asupra propunerii de începere a urmăririi penale a senatorilor Paul Păcuraru şi Codruţ Sereş, aceasta fiind concluzia unei scrisori de răspuns a preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, la solicitarea secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Gheorghe Mocuţa, referitor la exprimarea unui punct de vedere al Senatului cu privire la procedura în vederea începerii urmăririi penale în cazul miniştrilor care sunt şi senatori.

Ministrul interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu a transmis la DNA şi DIICOT actele primite de la Preşedinţie pentru cei opt actuali şi foşti miniştri, pentru începerea urmăririi penale, demnitarul precizând că îşi declină orice responsabilitate în cauză.

În 24 ianuarie - cu o zi înainte ca Bogdan Olteanu să trimită adresa procurorului general al României - Codruţa Kovesi declara că pentru cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri Ministerul Public este legal învestit, având cereri de urmăriri penale şi, ca atare, nu mai trebuie solicitată opinia Parlamentului.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut în ianuarie ministrului interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Adrian Năstase, Miron Mitrea, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş, Tudor Chiuariu şi Traian Decebal Remeş - ultimii doi au fost miniştri, ei neavând şi calitatea de parlamentari.