CC: Controlul de constituţionalitate a moţiunilor nu intră în atribuţiile Curţii

Curtea Constituţională a examinat, luni, sesizarea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal pentru constatarea neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură intitulată "11 împotriva României", iniţiată de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR şi PSD+PC.

"Competenţa Curţii Constituţionale este reglementată limitativ, Curtea nefiind abilitată să îndeplinească alte atribuţii decât cele stabilite prin Constituţie şi prin legea sa de organizare şi funcţionare. Controlul constituţionalităţii moţiunilor de cenzură nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale", se arată în comunicatul CC.

De asemenea, prevederile articolul 146 litera c) din Constituţie şi ale articolul 11 litera c) şi articolelor 27 - 28 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate în susţinerea acesteia, nu justifică exercitarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii moţiunilor de cenzură, deoarece textele menţionate se referă explicit la controlul asupra regulamentelor Parlamentului, şi nu asupra actelor juridice de aplicare a acestora.

Astfel, CC arată că atribuţiile Curţii Constituţionale sunt prevăzute în articolul 146 din Constituţia României şi în articolul 11 din Legea 47/1992, respectiv să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.

De asemenea, instanţa constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori şi asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a aceluiaşi număr de 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

Totodată, CC hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului şi soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, confirmă rezultatele sufragiului, constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului.

Atribuţiile Curţii mai ţin de avizarea consultativă pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmarea rezultatele acestuia, precum şi verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

Constituţia mai prevede că CC hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic şi îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

"Pentru aceste considerente, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea", se mai arată în comunicat.

Decizia este definitivă şi general obligatorie, se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.