CC: Doar preşedintele poate stabili obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia

Curtea Constituţională a stabilit că doar preşedintele României are dreptul să stabilească prin decret problema ce constituie obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia.

Urmărește
4 afișări
Imaginea articolului CC: Doar preşedintele poate stabili obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia

CC: Doar preşedintele poate stabili obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia

"Articolul 90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivă a preşedintelui României în materia referendumului cu privire la probleme de interes naţional, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie, în sensul că ea trebuie realizată, dar şeful statului are libertatea de decizie. Numai preşedintele are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional, şi, în cadrul acestora, de a stabili prin decret problema ce constituie obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia, aşa cum prevăd dispoziţiile articolului 11, alineatele 1 şi 2 şi ale articolului 15, alineatul 1, litera c din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului", se arată în motivarea deciziei prin care, în urmă cu două zile, Curtea Constituţională a respins contestaţia liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care preşedintele ţării a convocat referendumul referitor la votul uninominal.

Referitor la partea din contestaţie referitoare la data desfăşurării referendumului care nu este menţionată în decret prin "data, luna, anul", ci este determinată în funcţie de data desfăşurării unui alt eveniment electoral, Curtea observă că un asemenea procedeu a mai fost folosit în legislaţia noastră. Potrivit articolului 30 din Legea 370/2004 privind alegerea şefului statului, "alegerile din 2004 pentru alegerea preşedintelui vor avea loc odată cu cele pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat".

Curtea a constatat că, deşi legea fundamentală nu stabileşte obligarea preşedintelui cu privire la data referendumului, aceasta fiind o problemă de ordin tehnic, formularea din decret "permite stabilirea cu certitudine a datei referendumului, care va fi aceeaşi cu cea a alegerilor pentru Parlamentul European, stabilită anterior pentru 25 noiembrie 2007".

Curtea Constituţională (CC) a respins, miercuri, ca neîntemeiată contestaţia liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care preşedintele ţării a convocat referendumul referitor la votul uninominal.

"În şedinţa din data de 7 noiembrie 2007, Curtea Constituţională a examinat contestaţia referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, formulată de Partidul România Mare în temeiul art.146 lit.i) din Constituţie. Contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată. Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu motivarea corespunzătoare", se arată în comunicatul Biroului de presă al CC remis agenţiei MEDIAFAX.

În contestaţia adresată CC şi semnată de senatorii Corneliu Vadim Tudor şi de Lucian Bolcaş, PRM arăta că decretul preşedintelui încalcă prevederile articolul 90 din Constituţie, care obligă la consultarea Parlamentului cu privire la referendumul ce urmează a fi iniţiat, Parlamentul fiind consultat cu privire la un obiect al referendumului care în Decret a fost modificat.

"În acelaşi timp, au fost încălcate prevederile din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, întrucît, în dorinţa de a-l organiza concomitent cu alegerile europarlamentare, nu s-a stabilit o dată, cum prevede legea, ci un termen, situaţie în care toate procedurile scrutinului pot să fie desincronizate", preciza PRM, în 24 octombrie.

PRM arăta că "prin această nelegalitate s-a dat curs dorinţei preşedintelui Traian Băsescu de a suprapune campania electorală pentru referendum cu cea pentru alegerile europarlamentare, pentru a putea sprijini direct Partidul Democrat".

PRM amintea, în contestaţia adresată CC, că în scrisoarea şefului statului prin care acesta solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului se specifică în mod expres că preşedintele doreşte să solicite poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Semnatarii adăugat că Parlamentul a avizat favorabil iniţierea de către şeful statului a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

"Decretul 909 / 23 octombrie 2007 nu se mai referă la referendumul pentru care s-a pronunţat Parlamentul, ca urmare a respectării obiectului consultării, ci convoacă un cu totul alt referendum care nu a fost examinat de Parlament, în sensul că acum acest obiect devine: ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi", susţineau semnatarii.

Potrivit PRM, este evident că, în acest mod, au fost eludate procedurile constituţionale privind convocarea referendumului, deturnându-se în mod inadmisibil obiectul consultării populare prin stabilirea unui obiect cu privire la care Parlamentul nu s-a pronunţat.

"Trecând peste discuţiile strict juridice cu privire la valabilitatea acestei susţineri este de remarcat că operaţia logică de trecere de la general la particular dă o cu totul altă direcţie şi un cu totul alt sens finalităţii acestui obiect. Convocarea unui referendum având un obiect cu privire la care Parlamentul nu a fost consultat este un act neconstituţional care afectează procedurile de organizare a referendumului referitoare la stabilirea obiectului său ce se va reflecta în întrebarea ce se pune pe buletinele de vot", spunea PRM.

În contestaţie se susţinea că în decret "nu se stabileşte o dată, ci un termen". "Data reprezintă o certitudine calendaristică exprimată prin fixarea unei anume zile determinate, nu determinabile. Termenul constituie un eveniment viitor de a cărui realizare se leagă anumite consecinţe juridice. Necesitatea stabilirii unei date şi nu a unui termen derivă din aceea că data scrutinului devine în economia procedurilor electorale data de referinţă în raport de care se calculează datele desfăşurării tuturor actelor care compun aceste proceduri", scria PRM.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici