CC: Nu există conflict de natură constituţională între CSAT şi Executiv

"În şedinţa din 7 februarie 2008, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, sesizare formulată de Preşedintele României, în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie. Curtea Constituţională a constatat, cu unanimitate de voturi, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Guvern în legătură cu reglementările adoptate de Guvern, menţionate în sesizare", se arată în comunicatul Curţii Constituţionale remis agenţiei MEDIAFAX.

Curtea Constituţională a luat, miercuri, în discuţie sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind conflictul de natură constituţională dintre Guvern şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ce ar fi fost declanşat de neavizarea de către CSAT a ordonanţei privind statutul cadrelor militare. În urma dezbaterilor, Curtea Constituţională a anunţat că are nevoie de timp pentru a delibera, amânând astfel pronunţarea pentru joi.

În 9 ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a transmis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Ca urmare a constatării neconstituţionalităţii acestor legi printr-o practică neconstituţională a Guvernului de înlăturare de la decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele Traian Băsescu a solicitat Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre cele două entităţi, respectiv Guvernul şi CSAT-ul.

Şeful statului preciza în sesizarea adresată Curţii Constituţionale că, potrivit art. 4 lit. d) pct. 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi a art. 8 şi art. 30 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atât în forma în vigoare la data emiterii ordonanţei, cât şi în forma aflată acum în vigoare, Guvernul trebuia să supună avizării CSAT proiectul ordonanţei aprobate de legea criticată, deoarece Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este o instituţie cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

În acest context, preşedintele a susţinut că avizul CSAT trebuie să fie prealabil emiterii ordonanţelor menţionate de lege, deoarece norma face referire la proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern. Astfel, avizul CSAT era obligatoriu şi trebuia să fie prealabil emiterii actului normativ, motiv pentru care lipsa lui reprezintă "un viciu fundamental şi insurmontabil al ordonanţei", explica şeful statului.

De asemenea, preşedintele arăta în sesizare că, "potrivit art. 119 din Constituţia României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională", astfel că "acţiunea Guvernului de a submina CSAT-ul, prin eliminarea acestei autorităţi constituţionale de la ceea ce legea califică drept o decizie majoră privitoare la securitatea naţională, reprezintă o încălcare directă a dispoziţiilor art. 119 din Constituţie.

"Neconstituţionalitatea ordonanţei nu putea fi suplinită sau acoperită de către Parlamentul României prin aprobarea ei", astfel, neconstituţionalitatea se transferă legii de aprobare, ce nu poate valida prin instituţia aprobării un act normativ neconstituţional, explica preşedintele în sesizarea sa.

Totodată, preşedintele spunea că "votul parlamentarilor referitor la ordonanţa criticată a fost viciat de Guvern prin omisiunea prezentării faptului că aceasta a fost emisă cu încălcarea legii şi cu subminarea rolului CSAT".

Preşedintele Traian Băsescu a considerat că trebuie avut în vedere faptul că doar numele ministerului, poziţia sa în cadrul Guvernului şi, eventual, principalele sale funcţiuni se pot deduce indirect din programul de guvernare. Însă această ordonanţă înfiinţează instituţii, direct sau prin hotărârile date în aplicarea ei, de asemenea nesupuse de către Guvern avizării CSAT, stabileşte relaţii de subordonare şi supraordonare între diversele structuri ale ministerului, intrând deci în amănunte de organizare şi funcţionare ale unei părţi a sistemului securităţii naţionale, cu privire la care, conform legii fundamentale răspunde Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

În cazul OUG77/2007, şeful statului susţinea că "reglementarea pe calea excepţională a delegării legislative nu se justifică” deoarece în cuprinsul motivării ordonanţei este specificat faptul că angajamentul asupra normelor ce formează obiectul acesteia a fost asumat de România de la 1 ianuarie 2007, iar ordonanţa a fost emisă la data de 28 iunie 2007.

În aceste condiţii, preşedintele Băsescu a considerat că "în cele aproape 7 luni scurse între data asumării angajamentului şi data emiterii ordonanţei, această problemă putea fi soluţionată pe calea legiferării normale, chiar şi fără a se solicita Parlamentului legiferarea în procedură de urgenţă”. Prin urmare, şeful statului atrage atenţia că „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 77/2007 este neconstituţională", fiind încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (4) şi 119 din Constituţia României, "motiv pentru care legea de aprobare, trimisă spre promulgare, este, de asemenea, neconstituţională", subliniază Preşedintele.

"Faptul că Guvernul s-a pus pe sine mai presus de lege şi a încălcat direct şi în mod repetat legea în ceea ce priveşte rolul CSAT-ului în elaborarea legislaţiei în domeniul de interes al securităţii naţionale, nu poate fi acceptat", consideră preşedintele.

El mai arăta că activitatea Consiliului este caracterizată prin celeritate, astfel că nicio urgenţă normativă în timp de pace şi de normalitate a vieţii sociale nu este împiedicată sau întârziată excesiv de procedura avizării CSAT-ului, iar în timp de război sau stări excepţionale, cu atât mai puţin.

Conform articolului 146 litera e) din Constituţie, Curtea Constituţională "soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii".