CC respinge contestaţiile faţă de candidaturile lui Crin Antonescu şi Ninel Potîrcă

Astfel, prin Hotărârea nr.2 din 20 octombrie 2009, pronunţată în dosarul nr.7791F/2009, Curtea Constituţională a respins contestaţia privind înregistrarea candidaturilor lui George Crin Laurenţiu Antonescu şi Constantin Ninel Potîrcă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009.

Totodată, prin Hotărârea nr.3 din 20 octombrie 2009, pronunţată în dosarul nr.7792F/2009, Curtea Constituţională a respins contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.8/D din 17 octombrie 2009 privind respingerea candidaturii domnului Cornel Cernoschi la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, iar prin Hotărârea nr.4 din 20 octombrie 2009, pronunţată în dosarul nr.7793F/2009, Curtea Constituţională a respins contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului George Crin Laurenţiu Antonescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009.

Hotărârile sunt definitive, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Constestaţiile la candidaturile lui George Crin Laurenţiu Antonescu şi Constantin Ninel Potîrcă au fost depuse de Bucur Volk Petru.

Acesta susţine că cele două candidaturi trebuie respinse ca fiind depuse premature, ţinându-se cont de faptul că Parlamentul României încă nu a decis desfăşurarea referendumului cerut de preşedintele României, în vederea reducerii numărului de deputaţi, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.

În opinia contestatorului, atâta timp cât Parlamentul "sabotează" data propusă de preşedintele României pentru desfăşurarea referendumului, data limită pentru depunerea candidaturilor ar trebui să fie amânată până pe 23 octombrie 2009. Curtea Constituţională ar trebui "să tranşeze dilema dacă Preşedintele are dreptul să stabilească data calendaristică a referendumului sau Parlamentul este îndreptăţit să amâne sine die acordarea avizului necesar", susţine autorul contestaţiilor.

În concluzie, contestatorul solicită Curţii Constituţionale să dispună invalidarea candidaturilor lui George Crin Laurenţiu Antonescu şi Constantin Ninel Potîrcă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2009.

"Examinând contestaţia, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art.11 din Legea nr.3/2000, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. Data desfăşurării acestuia se stabileşte de Preşedintele României, prin decret. În ceea ce priveşte punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedintele României, acesta urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Pe de altă parte, prin Hotărârea de Guvern nr. 1044 din 23 septembrie 2009 a fost aprobat programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009, respectiv termenele de realizare ale acţiunilor procedurale, prevăzute de Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, inclusiv termenul de depunere a candidaturilor. Acesta începe să curgă, în temeiul art. 9 alin. (1) şi (7) din lege, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor, deci începând cu 23 octombrie 2009, ora 24.00", explică CC.

Curtea constată că procedura prevăzută de lege pentru organizarea referendumului este independentă de procedura organizării alegerilor pentru preşedintele României din anul 2009, iar motivele invocate de autorul contestaţiei, nu privesc nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi nici a dispoziţiilor din Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. De altfel, contestatorul nu indică niciun text constituţional sau legal încălcat.

Astfel, CC respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Crin Laurenţiu Antonescu şi Constantin Ninel Potîrcă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009.

Pe de altă parte, CC a fost sesizată cu cererea lui Vasile Troşin, care susţine că Crin Antonescu a încălcat prevederile Legii 370 din 20 septembrie 2004 pentru alegerea preşedintelui României, prin faptul că susţinătorii domniei sale ar fi distribuit materiale electorale înainte de începutul campaniei electorale.

În concluzie, contestatorul solicita Curţii Constituţionale să dispună invalidarea candidaturii lui Antonescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009.

CC a respins contestaţia lui Troşin.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională respinge susţinerile lui Cornel Cernoschi a cărei candidatură a fost respinsă de Biroul Electoral Central.

Cernoschi, născut la data de 22 septembrie 1978, nu îndeplineşte această condiţie de eligibilitate stabilită de textul constituţional. Ca urmare, respingerea de către Biroul Electoral Central a înregistrării candidaturii sale este conformă cu dispoziţiile constituţionale şi legale.

Consideraţiile contestatorului privind lipsa de relevanţă a vârstei candidatului şi la contradicţia dintre dispoziţiile art.37 alin.(2) din Constituţie şi alte prevederi constituţionale pot constitui, cel mult, propuneri de revizuire a Constituţiei, care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, iar nu argumente în sensul nerespectării procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.

Curtea constată, totodată, că prin decizia contestată s-a mai reţinut că propunerea de candidatură a domnului Cornel Cernoschi nu este însoţită de lista susţinătorilor prevăzută de dispoziţiile art.3 alin.(2) din Legea nr.370/2004, potrivit cărora "candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt suţinute de cel puţin 200.000 de alegători. […]", respectiv de cele ale art.9 alin.(1) şi (2) din acelaşi act normativ, care stabilesc că propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: "(2) […] c) sunt însoţite de […] de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători." În opinia contestatorului, dispoziţiile Legii nr.370/2004 "privind lista susţinătorilor" sunt neconstituţionale în raport de prevederile art.1 alin.(5), art.26 alin.(2) şi art.81 din Legea fundamentală.

Asemenea critici nu pot fi reţinute, deoarece exercitarea controlului posterior de constituţionalitate privind legile şi ordonanţele se poate realiza numai pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, în cadrul atribuţiei prevăzută de dispoziţiile art.146 lit.d) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului", cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iar nu şi în cadrul atribuţiei prevăzută de art.146 lit.f) din Constituţie, potrivit căruia Curtea Constituţională "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului".

Faţă de prevederile legale citate şi situaţia mai sus arătată, aşa cum rezultă din actele dosarului, Curtea Constituţională constată că respingerea de către Biroul Electoral Central a înregistrării candidaturii domnului Cornel Cernoschi la alegerile pentru Preşedintele României este legală, iar contestaţia formulată de acesta împotriva deciziei privind respingerea înregistrării candidaturii este nefondată.

În legătură cu respingerea înregistrării candidaturii lui Sabin Bâltac la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, CC arată că, potrivit legii, "candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt suţinute de cel puţin 200.000 de alegători. […]" iar, în conformitate cu dispoziţiile art.9 alin.(1) şi (2) din acelaşi act normativ, propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: "(2) […] c) sunt însoţite de […] de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători".

Curtea constată că propunerea de candidatură formulată de Sorin Bâltac nu îndeplineşte, în mod cumulativ, condiţiile obligatorii prevăzute de art. 9 alin.(2) lit.c) din Legea nr. 370/2004.

Astfel, propunerea de candidatură depusă de acesta la Biroul Electoral Central în data de 13 octombrie 2009 nu a fost însoţită de lista cu cel puţin 200.000 de susţinători.

De altfel, contestatorul este nemulţumit de soluţia legislativă care impune această condiţie, sens în care invocă "excepţia de neconstituţionalitate" a dispoziţiilor art.3 alin.(1) şi (2) din Legea nr.370/2004. Or, această excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzută de art.146 lit.d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului", iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementată de dispoziţiile art.146 lit.f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului".