CC: Senatul s-a îndepărtat de textul propunerii legislative privind numirea procurorilor şefi

"Este vorba, aşadar, de o lege contrară propunerii legislative depuse la Camera Deputaţilor, iar adoptarea ei de către Senat s-a făcut, contrar prevederilor art. 61 şi art. 75 din Constituţia României, cu încălcarea competenţei primei Camere sesizate - care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Senat - şi a principiilor constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", explică CC, care a admis că sunt neconstituţionale modificările aduse Legii privind statutul magistratului.

Opinii separate au avut judecătorii constituţionali Valentin Zoltan Puskas şi Tudorel Toader, care susţin că Legea pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 61 alin. (2), 75 şi din Constituţie şi pe cale de consecinţă obiecţia de neconstituţionalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată.

Art 61 alin. (2) din Constituţia României consacră principiul bicameralismului, spun cei doi judecători, arătând că un bicameralism funcţional, în baza căruia procesul legislativ continuă chiar şi în situaţia în care iniţiativa legislativă este respinsă de către prima Cameră sesizată. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii acelaşi obiect de reglementare, însă are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeaşi soluţie legislativă. "Din acest punct de vedere, considerăm că Senatul României, în calitate de cameră decizională a legiferat cu respectarea principiului constituţional pretins a fi fost încălcat, prin faptul că a supus dezbaterii normele de competenţă privind numirea în funcţiile de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin schimbarea soluţiei legislative nu a fost schimbată nici competenţa decizională în favoarea primei Camere, astfel încât să devină incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, referitoare la întoarcerea legii", explică cei doi.

Art. 134 alin. (1) din Constituţie partajează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Preşedintelui României cu privire la numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor.

"În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii propune iar Preşedintele României, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii. Pornind de la reglementările legale potrivit cărora admiterea în magistratură se face prin concurs organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, considerăm că textul constituţional analizat are în vedere atribuţia Preşedintelui de a investi în funcţie magistraţii, judecători şi procurori, cu consecinţa dobândirii inamovibilităţii, respectiv a stabilităţii, urmată de exercitarea atribuţiunilor specifice autorităţii judecătoreşti. În mod simetric, Preşedintele României are şi atribuţia eliberării din funcţie a judecătorilor şi procurorilor", arată sursele citate.

Ei adaugă că textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în funcţiile de conducere. "Aceasta cu atât mai mult, cu cât, în baza art. 134 alin. 4 din Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei", mai arată cei doi judecători, care au făcut opinie separată faţă de ceilalţi şapte, care au decis că sunt neconstituţionale modificările adoptate de Senat.