CCR a amânat pe 3 iulie sesizarea lui Iohannis pe modificarea unor legi în domeniul educaţiei

Curtea Constituţională a amânat pronunţarea, joi, pentru a doua oară, pe sesizarea lui Klaus Iohannis în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

CCR a dispus redeschiderea deliberărilor pentru data de 3 iulie 2019.

Preşedintele susţine că, după reexaminarea Parlamentului, forma adoptată a legii depăşeşte limitele deciziei CCR din iulie 2018.

Pe 1 aprilie, şeful statului a formulat o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la modificarea acestei Legi.

„Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, pentru motivele prezentate în continuare”, precizează Klaus Iohannis în sesizare, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Pe 6 iunie 2018, şeful statului a sesizat Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, precizând că actul normativ a fost adoptat cu încălcare dispoziţiilo art. 1, alin (5) din Constituţiei referitoare la calitatea legii.

Parlamentul a reexaminat actul normatic, după decizia Curţii nr. 528/2018, pentru a pune în acord prevederile neconstituţionale cu decizia judecătorilro CCR, însă Legislativul a eliminat unele textele şi a făcut noi modificări la Legea în cauză, chiar dacă nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate.

„În cazul de faţă, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/2018, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, deşi acestea au fost declarate constituţionale, altele au fost modificate, deşi acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma iniţială a legii sau să se fi regăsit în conţinutul său, aşa cum aceasta a fost supusă controlului de constituţionalitate”, explică şeful statului în textul sesizării.

„Curtea Constituţională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării şi, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii ca operaţiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanţă legii în cauză”, mai spune Iohannis.

Preşedintele României prezintă şi modificările efectuate de Parlament, precizând că Legislativul a eliminat anumite cuvinte din lege, chiar dacă nu făcea obiectul decizie CCR de neconstituţionalitate.

„Observăm că intervenţia legislativă de la art. I pct. 2 din legea dedusă controlului de constituţionalitate vizează modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011. Potrivit variantei iniţiale a legii, anterioară deciziei Curţii Constituţionale, această modificare legislativă era prevăzută la art. I pct. 3 şi opera prin introducerea la art. 99, după alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10). Mai mult decât atât, varianta iniţială prevăzută pentru art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 (fostul pct. 3 din legea adoptată în prima fază) prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale se organizează cu personalitate juridică iar, potrivit formei legii retransmise la promulgare, art. 99 alin. (10) (pct. 2 din legea adoptată ca urmare a deciziei instanţei constituţionale) stabileşte că aceste centre de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale sunt persoane juridice”, argumentează Iohannis.

Preşedintele precizează că „analizând comparativ cele două forme ale art. 99 alin. (10), înainte şi după decizia Curţii Constituţionale, se observă că Parlamentul a eliminat sintagma „structura” din textul acestui articol. Or, în această situaţie, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziţii, întrucât acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nici al controlului Curţii Constituţionale”.

Şeful statului mai spune că Parlamentul a adăugat la art. I trei noi puncte, pct. 4, 5 şi 6, prin care se prevăd dispoziţii privind condiţiile în care cadrele didactice titulare pot participa la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer, privind realizarea detaşării la cererea personalului didactic titular, precum şi dispoziţii referitoare la normarea orelor în statul de personal pentru profesorii din învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale.