CCR a declarat că modificarea privind fondatorii din legea societăţilor este constituţională

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea alin.(2) al art.6 din Legea societăţilor nr.31/1990, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea alin.(2) al art.6 din Legea societăţilor nr.31/1990 este constituţională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României", arată un comunicat emis de CCR.

Pe 7 mai, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990.

"Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990 a fost transmisă de Parlament spre promulgare Preşedintelui României în data de 20 aprilie 2019. Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale", arată sesizarea comunicată de Administraţia Prezidenţială.

Preşedinţia reclamă că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu încălcarea competenţei primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţia adoptată de Camera Deputaţilor.

"În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", arată comunicatul Preşedinţiei.

Potrivit Preşedintelui expunerea de motive a legii criticate arată că intenţia iniţiatorilor a fost aceea de a elimina interdicţia de a fi fondatorul unei societăţi pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie.

Administraţia Prezidenţială notează că, în viziunea iniţiatorilor legii, faptele de corupţie „au un subiect calificat şi privesc exercitarea unor atribuţii în domeniul public”, iar „săvârşirea unei infracţiuni care priveşte exercitarea unor atribuţii într-o funcţie sau demnitate publică nu influenţează activitatea unei societăţi din mediul privat”.

"Aşadar, scopul iniţiativei legislative l-a constituit eliminarea interdicţiei de a avea calitatea de fondator al unei societăţi pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie", a transmis Administraţia de la Cotroceni.

Obiectul propunerii legislative a fost următorul: „Articol unic: Legea nr. 31/1990 Legea societăţilor, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 1066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: Art. 6 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: « (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege. »”.

Forma legii supusă votului de către Senat a fost cea a iniţiatorului legii, iar în urma votului exprimat în şedinţa din data de 2 mai 2018 Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990 cu următorul conţinut: „Articol unic. – Alineatul (2) al articolului 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: « (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege. » ”.

Klaus Iohannis atrage atenţia că "prin forma iniţiatorului şi a celei votate de către Senat se urmărea eliminarea interdicţiei de a fi fondatorul unei societăţi pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie".

"Din compararea celor două forme (cea a iniţiatorului, respinsă de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor), se poate observa că în forma adoptată de Camera decizională este schimbat în mod fundamental conţinutul legii criticate. Potrivit acesteia din urmă, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăţi, persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiunile prevăzute în cuprinsul normei", mai arată sesizarea transmisă Curţii Constituţionale.

Preşedinţia transmite că prin raportare la dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Codul penal, "observăm că nu există o astfel de pedeapsă complementară, cea a interzicerii dreptului de a exercita calitatea de fondator al unei societăţi, iar dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. g) fac referire la «dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii»".

"Necorelarea acestor dispoziţii şi neclaritatea textului supus controlului de constituţionalitate poate conduce şi la interpretarea că, distinct de cele reglementate de art. 66 alin. (1) din Codul penal, legiuitorul a instituit prin această lege o pedeapsă complementară distinctă. Din această perspectivă, semnalăm că potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se reglementează prin lege organică, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (1) din Constituţie. Având în vedere aceste aspecte, adoptarea legii deduse controlului de constituţionalitate în temeiul art. 76 alin. (2) din Constituţie, ca lege ordinară, încalcă normele constituţionale mai sus-amintite", conform comunicatului de la Cotroceni.

Administraţia Prezidenţială notează că printre pedepsele complementare reglementate la art. 66 alin. (1) lit. a)-o) din Codul penal nu se regăseşte pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a exercita calitatea de fondator, iar pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g), cea referitoare la interzicerea exercitării dreptului „de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii” nu se suprapune decât în unele cazuri cu situaţia în care persoanele condamnate s-au folosit de calitatea de fondatori pentru a săvârşi infracţiuni din categoriile enumerate de lege.

Preşedintele notează că în lipsa corelării legislative cu Codul penal, instanţa de judecată nu poate stabili pedeapsa complementară care vizează calitatea de fondator al unei societăţi. Potrivit Administraţiei de la Cotroceni, sancţiunea nu este prevăzută de Codul penal.

"Consecinţa imposibilităţii de aplicare, prin hotărâre judecătorească definitivă, a pedepsei complementare a dreptului de a exercita calitatea de fondator pentru infracţiunile prevăzute de normă, conferă acesteia neclaritate şi impredictibilitate, contrar exigenţelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie, aşa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", conform sursei citate.

Preşedinţia arată că o astfel de reglementare lasă fără obiect interdicţia legii sesizate, fiind o normă care nu va putea fi aplicată niciodată.

Preşedintele transmite că "o astfel de dispoziţie este neclară atât pentru judecători (inducându-se ideea că legea reglementează o pedeapsă complementară distinctă), cât şi pentru alte categorii de destinatari: persoanele care doresc să fondeze o societate sau chiar pentru persoanele din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, instituţie cu atribuţii în înregistrarea societăţilor prevăzute de Legea nr. 31/1990".