CCR a declarat neconstituţionale trei articole din legea uninominalului Guvernului

Potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale, cele trei articole sunt 29 - alineatul 16, 48 - alineatul 11 şi 2 - litera f din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Alineatul contestat din articolul 29 se referă la listele suplimentare şi prevede că "separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are dreptul de a propune o listă suplimentară la nivel naţional care va putea conţine cel mult un număr egal de candidaţi cu numărul candidaţilor înscrişi în toate colegiile uninominale".

De asemenea, mai prevede că "lista naţională a fiecărui partid va ordona candidaţii partidelor şi va conţine în coloane separate: numele şi prenumele candidatului, precum şi apartenenţa politică a acestuia", iar "lista va fi folosită pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlament doar în situaţia în care numărul de voturi valabil exprimate dobândite îi permit să obţină, conform algoritmului de repartizare prezentat la art. 48, mai multe mandate decâtnumărul candidaţilor înscrişi în colegiile uninominale".

"Lista naţională suplimentară a fiecărui partid politic, alianţă politică sau electorală se depune la Biroul Electoral Central şi va fi afişată în toate secţiile de votare", mai prevede articolul.

Articolul 48 - alineatul 11 prevede că "În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală obţine la nivelul unei circumspcripţii electorale un cât electoral care este superior numărului total de candidaţi din circumscripţia respectivă, se va proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională suplimentară, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral respectiv".

Articolul 2 - litera f prevede că prin alegeri anticipate se înţelege "alegeri organizate în cazul încetării înainte de termen a mandatului sau dizolvării înainte de termen a organului ales sau în cazul reorganizării administrativ-teritoriale".

Totodată, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale articolul 29 - alineatul 16 şi articolul 48 - alineatele 11 şi 17, - pe motiv că prevederile nu pot fi disociate - întrucât instituie posibilitatea atribuirii unui mandat de parlamentar unor candidaţi nominalizaţi pe liste suplimentare de către partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale, fără ca aceştia să fi primit votul exprimat direct, nemijlocit de către alegători, contravenind astfel articolului 62 - alineatul 1 din Constituţie, care obligă la alegerea directă a Parlamentului.

În acelaşi timp, Curtea a stabilit că formularea "în cazul reorganizaării administrativ-teritoriale", folosită în articolul 2 - litera f, este neconstituţională pentru că "adaugă la prevederile constituţionale" ale articolului 89 privind dizolvarea Parlamentului, introducând posibilitatea de organizare a alegerilor parlamentare anticipate în cazul reorganizări administrativ-teritoriale.

Decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă 95/2007 şi a unor prevederi din legea răspunderii ministeriale referitoare la Comisia specială de la Preşedinţie a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

De la publicarea în Monitorul Oficial, curge termenul de 45 de zile în care prevederile declarate neconstituţionale trebuie puse în acord cu legea fundamentală.

Preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat, săptămâna trecută, pe preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, că a oprit publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii, blocându-l pe şeful statului în luarea unei decizii legate de cei opt foşti şi actuali miniştri pentru care s-a cerut aviz de urmărire penală.

În replică, Bogdan Olteanu a declarat că directorul Monitorului Oficial i-a spus că preşedintele Traian Băsescu face presiuni pentru publicarea "peste rând" a deciziei Curţii Constituţionale şi că el i-a cerut şefului MO să respecte legea.

La solicitarea MEDIAFAX, Monitorul Oficial a  comunicat că a primit în 5 decembrie Decizia Curţii Constituţionale nr. 1133 din 27 noiembrie 2007, dar că un număr de 226 acte normative se aflau în curs de publicare şi că nici emitentul nici altă autoritate nu a cerut expres "publicarea peste rând" a acestei decizii.

Curtea Constituţională a decis, pe 27 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că dispoziţiile articolul 16 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999 referitoare la responsabilitatea ministerială sunt neconstituţionale.

Concret, constatarea neconstituţionalităţii articolului 16 elimină filtrul iniţiat prin constituirea Comisiei speciale de la Cotroceni întâi prin modificarea Legii 115/1999, produsă în mai 2002, iar apoi prin OUG 3/2005.

 Astfel, preşedintele României poate decide singur asupra unei solicitări de aviz pentru declanşarea urmăririi penale a unui ministru sau fost ministru, cerere pe care poate să i-o adreseze şefului statului orice procuror din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) sau din Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).