Prima pagină » Politic » CCR a stabilit că nu a existat conflict între CSM şi Ministerul Justiţiei, când a fost condus de Ana Birchall

CCR a stabilit că nu a existat conflict între CSM şi Ministerul Justiţiei, când a fost condus de Ana Birchall

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, miercuri, că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Justiţiei, sesizat în perioada în care ministru era Ana Birchall, potrivit unor surse ale instituţiei.
CCR a stabilit că nu a existat conflict între CSM şi Ministerul Justiţiei, când a fost condus de Ana Birchall
Elena Crangasu
22 ian. 2020, 14:12, Politic

Magistraţii CCR au amânat în mai multe rânduri pronunţarea pe acest subiect.

Pe 12 noiembrie 2019, în cadrul prezentării punctele de vedere la şedinţa CCR, Alexandru Stan, director în cadrul Ministerului Justiţiei, a declarat despre presupusul conflict cu CSM că este unul „artificial” în care instituţia reclamantă nu doreşte soluţionarea.

La întrunirea CCR, unde a fost prezent şi fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.

Ana Birchall a dorit să-şi prezinte punctul de vedere personal în conflict însă cererea ei nu a fost admisă de judecătorii CCR, care au constatat că nu mai are calitatea de ministru al Justiţiei.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei a declarat că CSM nu prezintă soluţii de rezolvare a conflictului de natură constituţională pe care instituţia îl reclamă în cerere.

Lia Savonea,  fostul preşedinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu şi acţiunile Anei Birchall – la acea vreme ministrul al Justiţiei.

Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:

1. „Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.
3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.