CCR amână pentru 26 iunie sesizarea PNL şi USR pe proiectul privind repatrierea aurului României

În obiecţia de neconstituţionalitate la Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, PNL şi USR susţin că proiectul a fost adoptat fără consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene, încălcând astfel obligaţiile asumate de România prin Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi alte norme europene obligatorii.

„Obligatia consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale naţionale a fost stabilită prin art. 127 alin. (4) al TFUE care prevede că BCE trebuie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care ţin de competenţele sale, precum şi de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competenţa sa, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care ţin de competenţele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor instituţii, organe, oficii sau agenţii ale Uniunii sau autorităţilor naţionale”, arată partidele de Opoziţie în textul sesizării.

De asemenea, liberalii şi reprezentanţii partidului condus de Dan Barna mai motivează că este eliminată pentru BNR posibilitatea de a decide şi menţine rezervele internaţionale prin stabilirea depozitelor de aur peste hotare, ceea ce afecteaz direct competenţa BCE.

„Întrucât prin Legea supusă controlului de constituţionalitate se elimină posibilitatea pentru BNR de a stabili şi menţine rezerve internaţionale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care priveşte banca centrală naţională (BNR), care îi afectează în mod direct competenţa ca bancă centrală naţională şi, pe cale de consecinţă, afectează şi o misiune fundamentală care se îndeplineşte prin intermediul SEBC. În consecinţă, Parlamentul avea obligaţia să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată”, potrivit sursei citate.

„Cu privire la obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale naţionale, art. 127 alin. (4) al TFUE prevede că BCE este consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care ţin de competenţele sale, precum şi de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competenţa sa, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care ţin de competenţele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor instituţii, organe, oficii sau agenţii ale Uniunii sau autorităţilor naţionale. Conform art. 282 alin. (5) al TFUE, în domeniile în care are atribuţii, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum şi asupra oricărui proiect de reglementare la nivel naţional şi poate emite avize”, se mai arată în textul sesizării.

În ceea ce priveşte regimul juridic al administrării rezevelor de aur, analiza avizelor emise de Banca Centrală Europeană denotă faptul că autorităţile naţionale au solicitat opinia BCE, conform obligaţiei statuate în Tratat, mai susţin partidele de Opoziţie.

„Apreciem că normele europene invocate se constituie într-un indicator în privinţa evaluării constituţionalităţii legii adoptate de Parlament şi supuse controlului de constituţionalitate, întrucât, prin conţinutul acestora, se stabileşte o obligaţie clară, precisă şi neechivocă de consulare a unei instituţii europene, în speţă BCE. Cu alte cuvinte, prin modul în care sunt reglementate, prin modul în care au fost transpuse în ordinea juridică internă şi prin forţa juridică recunoscută chiar prin Constituţia României, normele europene avute în vedere determină obligaţii legale exprese şi directe în sarcina autorităţilor statului român, acestea din urmă nedispunând de o marjă proprie de apreciere în respectarea sau nerespectarea respectivelor obligaţii”, conchide sursa citată.

Pe 24 aprilie, Camera Deputaţilor a adoptat în calitate de for decizional, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.