CCR amână subiectele fierbinţi. Sesizările preşedintelui şi ale opoziţiei pe Codul de procedură penală şi legile justiţiei, puse în aşteptare

Pe 21 iunie, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul care modifică prevederile Codului de procedură penală. Opoziţia argumentează că încalcă în primul rând principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap în cap sunt neconstituţionale.

În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, PNL şi USR precizează că proiectul de lege încalcă principiul bicameralismului consacrat de art.61 alin. (2) şi art.75 din Constituţia României.

"Este evident aportul semnificativ cantitativ, dar şi calitativ pe care îl aduce legea în forma trimisă la promulgare, faţă de forma supusă dezbaterii Camerei de reflecţie. Aşa cum s-a arătat şi în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, principiul bicameralismului trebuie să concilieze structura bicamerală a Parlamentului nostru - bicameral atât în sens instituţional, cât şi funcţional -, adică să permită fiecărei Camere să-şi exprime voinţa politică în privinţa unei anumite problematici supuse legiferării, cu respectarea prevederilor art. 75 din Constituţie referitoare la ordinea de sesizare a celor două Camere în funcţie de categoriile din care fiecare propunere legislativă sau proiect de lege face parte, dar şi cu respectarea art. 61 din Constituţie, în virtutea căruia legiferarea este opera întregului Parlament, ca entitate unică şi suverană. De aceea, este contrar principiului bicameralismului ca reglementări de substanţă, care se îndepărtează de concepţia originară a legii şi care îi conferă acesteia o altă configuraţie, să fie adoptate de forul decizional, fără ca acestea să fi fost dezbătute şi de prima Cameră. O astfel de procedură echivalează cu eliminarea primei Camere, în calitate de prim-legiuitor sau "prim cititor" al legii, şi transformarea Parlamentului într-unul unicameral, cel puţin sub aspect funcţional", se arată în textul sesizării partidelor din Opoziţie.

Printre articolele sesizate ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 4, care prevede că autorităţile nu pot furniza informaţii cu privire la situaţia urmăririlor penale ale persoanele.

"Potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directiva nu împiedică autorităţile să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public, cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Aşadar, Directiva nu introduce o interdicţie absolută a dreptului autorităţilor de a oferi informaţii legate de procedurile penale aflate în curs de desfăşurare, ci realizează o circumstanţiere, în sensul ca acestea „să nu se refere la persoana respectivă ca fiind vinovată", scrie în sesizarea depusă la CCR.

Pe 19 iunie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite "pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală", se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.

Pe 18 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Codul de procedură penală, prin care procurorii vor avea interdicţie de a da informaţii în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiţiei a dat în aceeaşi zi raport favorabil acestei iniţiative.

Iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată de deputaţi cu 175 de voturi "pentru", 78 voturi "împotrivă" şi o abţinere.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra neconstituţionalităţii modificării prevederilor din Codul de procedură penală. Curtea Constituţională a României a stabilit dezbaterea acestei sesizări pe data de 25 septembrie.

Curtea Constituţională a amânat pentru septembrie dezbaterile asupra sesizărilor pe Legile Justiţiei

CCR a amânat pentru luna septembrie pronunţarea asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate de Opoziţie, ÎCCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis legată de proiectele care modifică Legile Justiţiei, a anunţat preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.

Astfel, plenul Curţii Constituţionale va dezbate în septembrie sesizarea PNL şi USR asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, a obiecţiei ÎCCJ şi a partidelor din Opoziţie la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi a obiecţiei preşedintelui Klaus Iohannis la Legea 317/2004 privind organizarea CSM.

Pe 11 iulie, PNL şi USR au sesizat CCR cu privire la modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cerând judecătorilor CCR să ceară opinia Curţii de Justiţie a UE referitor la unele întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.

"În cuprinsul sesizării, PNL a solicitat Curţii Constituţionale sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor privind accesul la o justiţie echitabilă şi stabilitatea sistemului judiciar din România. Demersuri similare au fost iniţiate în cazul Poloniei şi Portugaliei, în raport cu statutul magistraţilor”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Totodată, PNL a reiterat solicitarea adresată Curţii Constituţionale de a ţine cont de evaluarea Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor aduse Legii 303/2004, respectiv de a suspenda soluţionarea cauzelor aflate pe rolul CCR până la publicarea analizei Comisiei de la Veneţia.

„Amintim faptul că apeluri similare adresate autorităţilor româneşti au venit din partea oficialilor Comisiei Europene, ai Consiliului Europei, precum şi a principalilor parteneri strategici din UE şi NATO. Principalele modificări aduse Legii 303/2004, cu efecte nocive asupra sistemului judiciar, vizează modificarea regimului privind pensionarea magistraţilor, fapt care riscă să afecteze grav cursul proceselor aflate pe rol. Totodată, modificările aduse modului de numire în funcţiile de conducere periclitează independenţa magistraţilor, implicit garanţiile de independenţă de care ar trebui să se bucure acest corp profesional”, se mai arată în comunicatul liberalilor.

Senatul a adoptat, pe 10 iulie, decizional, în forma iniţială, proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. Au fost 75 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi zero abţineri.

Pe ordinea de zi a plenului de miercuri a a figurat CCR figurează şi pbiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, formulată de un număr de 94 deputaţi din grupul parlamentar al PNL, grupului parlamentar al USR, precum şi deputaţi neafiliaţi. O sesizare de neconstituţionalitate referitoare la modificarea aceleiaşi legi a fost făcută şi de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi va fi dezbătută tot miercuri de Curtea Constituţională.

Reamintim că, în prealabil, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea în Parlament a proiectului care modifică Legea 304, însă Legislativul a respins cererea şefului statului.

CCR a amânat discuţia şi asupra sesizării lui Iohannis cu privire la modificarea Legii 317/2004 privind CSM, preşedintele României contestând faptul că, deşi a fost trimisă la reexaminare, Parlamentul a adoptat legea în forma transmisă iniţial la promulgare, respingând implicit cererea sa.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 6 iulie, din nou Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În sesizarea preşedintelui se contestă faptul că, deşi legea a fost trimisă spre reexaminare, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea dedusă controlului de constituţionalitate în forma transmisă iniţial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare.

"După cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de Preşedintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/raţiunile/textele cuprinse în însăşi această cerere. Astfel, Curtea Constituţională a stabilit că „(...) relaţia dintre Preşedintele României şi Parlament este caracterizată printr-un dialog constituţional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorităţi trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituţional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Preşedintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluţie legislativă atât pentru motive de constituţionalitate, cât şi de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituţional se deschide un dialog interinstituţional ce trebuie să fie guvernat de normele constituţionale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituţional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituţii, însă numai în limitele cererii de reexaminare", se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Cu alte cuvinte, şeful statului reclamă faptul că odată trimisă legea spre reexaminare, aceasta trebuie să intre din nou în procedură parlamentară şi dezbaterea să fie reluată în limitele cererii de reexaminare.

Iohannis contestă şi faptul că din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat) această motivare a respingerii cererii de reexaminare lipseşte. De asemenea, din dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea preşedintelui.