CCR, în blocajul de la Cotroceni privind remanierea a doi miniştri: Şeful statului nu şi-a exercitat atribuţia constituţională/ Când vrea Iohannis să semneze decretele de revocare şi numire a miniştrilor

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la o întâlnire informală vineri cu presa, la Palatul Cotroceni, că ar putea lua o decizie cu privire la revocarea şi numirea miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor, după Crăciun sau cel târziu după Revelion.

Şeful statului a mai spus că va lua o decizie după ce va primi motivarea Curţii Constituţionale, care a constatat că există un conflict între Guvern şi Preşedinţie pe tema remanierii guvernamentale.

Iohannis a adăugat că va lucra pe 27 şi 28 decembrie.

CCR: Şeful statului nu şi-a exercitat atribuţia constituţională

"Faţă de circumstanţele cauzei, Curtea constată că, începând cu data de 30 noiembrie 2018, când prim-ministrul a comunicat formal Preşedintelui cele două demisii din funcţia de ministru, şi până la data pronunţării prezentei decizii, Preşedintele nu şi-a exercitat atribuţia constituţională şi legală de a lua act de acestea şi de a constata, prin decret, vacanţa posturilor, deşi respectivele demisii au devenit, între timp, irevocabile.

În concluzie, Curtea reţine că, în ambele situaţii, în ordinea survenirii lor, Preşedintele nu a acţionat în nici un fel, deci nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale prevăzute de art.85 alin.(2) din Legea fundamentală.

Cu privire la refuzul Preşedintelui de numire în funcţia de membru al Guvernului, la propunerea prim-ministrului, Curtea reţine că, potrivit Deciziei nr.356/2007 , Preşedintele are dreptul de a refuza, motivat, numirea propusă, ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului, prevăzute de dispoziţiile art.2 din Legea nr.90/2001, conform cărora ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1).” Totodată, potrivit Deciziei nr.98/2008, Preşedintele poate refuza, motivat, o singură data pe criterii ce ţin de corespunderea persoanei în funcţia propusă. Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister", precizează CCR în motivarea publicată, joi, pe site-ul instituţiei.

Despre movivarea refuzului lui Iohannis de numire, "Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată clar şi fără echivoc, în formă scrisă, tocmai pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea de numire".

Judecătorii Curţii susţin că "lipsa totală a motivării sau o modalitate de exprimare ambiguă, imprecisă este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor inter-instituţionale, cu atât mai puţin a celor derulate în cadrul unor raporturi de drept constituţional pur, cum este cel reglementat de art.85 alin.(2) din Legea fundamentală".

Prin urmare, în cazul de faţă, Curtea observă că lipseşte un act formal de motivare a refuzului şefului statului, "iar exprimarea sa publică, prin intermediul unor declaraţii de presă sau răspunsuri orale, potrivit cărora persoanele propuse de prim-ministru pentru funcţia de ministru sunt ”nepotrivite”, are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile în funcţie de care a fost efectuată evaluarea Preşedintelui".

Judecătorii CCR mai susţin că deşi nu există interval de timp precizat în Constituţie în care preşedintele Iohannis să ia o decizie cu privire la revocarea şi numirea miniştrilor, acesta nu este "un argument pentru tergiversarea sine die a prezentării motivelor", Prin urmare, şeful statului "trebuie să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire formulate de prim-ministru", arată Curtea.

"Cu referire la perioada de timp pe care Preşedintele o are la dispoziţie pentru a-şi exprima în scris motivele refuzului numirii în funcţie, Curtea reţine că lipsa unui termen expres prevăzut în Constituţie în acest sens nu poate constitui un argument pentru tergiversarea sine die a prezentării motivelor, în condiţiile în care obligaţia motivării subzistă, prin raportare la Decizia nr.98/2008. Prin urmare, Preşedintele trebuie să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire formulate de prim-ministru. Rolul constituţional al autorităţilor publice şi raporturile constituţionale în care se află acestea le impun un comportament instituţional responsabil, manifestat prin exercitarea cu bună-credinţă a atribuţiilor şi îndeplinirea de îndată a obligaţiilor, în caz contrar fiind ameninţată însăşi buna funcţionare a statului", potrivit motivării Curţii.

În concluzie, "Curtea constată, în urma întregii analize de mai sus, că prin refuzul Preşedintelui României de emite decretele de revocare din funcţie a doi miniştri şi/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniştri s-a creat un blocaj instituţional, ce nu îşi poate găsi rezolvarea decât pe calea soluţionării prezentei cereri de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională. Incertitudinea componenţei Guvernului afectează, în general, exercitarea rolului Guvernului, cu atât mai mult în contextul specific speţei de faţă, respectiv imperativul elaborării, de către fiecare minister, a proiectului de buget pentru anul 2019, precum şi cel al preluării şi exercitării de către România, din ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, "pentru soluţionarea prezentului conflict juridic de natură constituţională, Curtea constată că Preşedintele României urmează, pe de o parte, să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi, pe de altă parte, să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcţia de ministru", arată CCR în motivarea deciziei.

Având în vedere considerentele expuse, Curtea Constituţională a admis, miercuri, conflictul juridic între Guvern şi Preşedinţie, astfel că şeful statului Klaus Iohannis este obligat "să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru" şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştrii.

CCR a admis, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, referitor la amânarea numirii miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor.

Astfel, conform deciziei Curţii, Klaus Iohannis trebuie să semneze decretele de revocare ale miniştrilor demisionari ai Transporturilor şi Dezvotării, Lucian Şova şi Paul Stănescu. Totodată, şeful statului trebuie să răspundă, în scris, motivat, în legătură cu propunerile făcute de premierul Viorica Dăncilă, respectiv Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, în legătură cu numirile de la cele două ministere că va aştepta decizia CCR.

"În funcţia de decizia CCR, voi lua o decizie după ce cunoaştem decizia. Nu pot să iau o decizie înainte de a lua CCR o poziţie în această chestiune", a afirmat Iohannis.

Până acum, şeful statului nu a luat nicio decizie cu privire la remanierea guvernamentală.