CCR dezbate pe 19 decembrie sesizarea PNL privind legea pentru executarea pedepselor

PNL a depus, joi, la CCR sesizarea în legătură cu Legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberalii susţin că au fost nesocotite dispoziţiile constituţionale privind deciziile obligatorii ale Curţii.

PNL a depus sesizarea la CCR cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptată, pentru a doua oară, de Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 14 noiembrie 2018, în calitate de Cameră decizională.

„Cu privire la motive de neconstituţionalitate ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 14 noiembrie 2018, prin care arătăm că această lege încalcă dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţia României referitoare la caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională.”, se arată în sesizarea liberalilor.

Mai exact, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 12.06.2018, a formulat o sesizare de neconstituţionalitate, iar în 06.07.2018 Preşedintele României a formulat, de asemenea, o sesizare de neconstituţionalitate asuprea legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Cele două sesizări au fost admise de Curtea Constituţională, prima în 17 iulie, iar a doua în 30 octombrie.

Curtea Constituţională a constatat, la data de 18 septembrie 2018, că legea este neconstituţională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituţionalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare al legii.

„Legea criticată contravine principiului bicameralismului, având în vedere, în esenţă, faptul că, ignorând scopul iniţial şi obiectul de reglementare al propunerii legislative, Camera Deputaţilor - în calitate de Cameră decizională - a adoptat un număr impresionant (101) de amendamente, de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia ce a stat la baza iniţierii demersului legislativ şi excluzând, astfel, prima Cameră - cea de reflecţie - de la procesul de legiferare, ce trebuie să reprezinte însă opera întregului Parlament", se arată în decizia CCR.

În sesizarea PNL se invocă că prin reluarea procedurii legislative pe calea reexaminării legii, Parlamentul României a nesocotit dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţia României care dispune „deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii”.

„După adoptarea legii în Senatul României, procedura legislativă a continuat în Camera Deputaţilor, cameră decizională. În camera decizională, procedura legislativă s-a desfăşurat după publicarea deciziei CCR nr.561/2018 în Monitorul Oficial al României nr.922, din data de 1 noiembrie 2018, dată la care Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.”, se arată în sesizarea PNL.

Liberalii au conchis că„ Parlamentul României a ignorat acea decizie a Curţii Constituţionale şi a reluat dezbaterea parlamentară, aplicând procedura reexaminării legii „pentru punerea în acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale nr.728/2017”.

Sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost semnată de 60 de parlamentari PNL.