CCR discută pe 18 iulie proiectul PNL şi USR şi al PSD-ALDE privind revizuirea Constituţiei

Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, „înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea”.

PNL şi USR au depus, pe 1 iulie, la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituţiei prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluşi de la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, iar amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie este interzisă.

Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleşi în „organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României” pentru cetăţenii „condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Modificările vizează şi funcţia de eurodeputat: „Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei şi a graţierii colective pentru fapte de corupţie”. De asemenea, parlamentarii şi Guvernul nu vor putea avea iniţiative legislative pentru amnistia şi graţierea colectivă cu privire la faptele de corupţie.

Propunerea mai prevede şi interzicerea acordării, de către preşedintele României, a graţierii individuale pentru fapte de corupţie.

În acelaşi timp, Guvernul nu va putea da ordonanţe de urgenţă ce afectează legile organice care reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţierii colective şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.

În ceea ce priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale, acest organism se va putea pronunţa pe constituţionalitatea „ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului”. Totodată, judecătorii Curţii ar putea hotărâ asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.

Iniţiatorii propunerii de modificare a Constituţiei motivează aceasta de „punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes naţional convocat de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis şi desfăşurat la data de 26 mai 2019”.

Proiectul PSD-ALDE pentru revizuirea Constituţiei extinde dreptul de a sesiza OUG la CCR

Pe 2 iulie, coaliţia PSD-ALDE a depus, la Camera Deputaţilor, proiectul pentru revizuirea Legii fundamentale, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice a persoanelor condamnate la închisoare, dar şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.

Proiectul de lege a fost semnat, în numele iniţiatorilor de preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

PSD şi ALDE propun revizuirea Constituţiei, astfel încât persoanele condamnate la închisoare să nu mai poată deţine funcţii publice.

„Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, prevede completarea adusă articolului 37 din Constituţie cu un nou alineat 2¹.

O altă modificare vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie:

„Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.

În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuţia preşedintelui de a acorda graţiere individuală.

Potrivit actului normativ propus de PSD-ALDE, Guvernul nu va mai putea emite ordonanţe de urgenţă care privesc organizarea judiciară.

„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, prevede modificarea adusă articolului 115 alineatul (6) din Constituţie.

Legea fundamentală prevede în prezent, la articolul 115 alineatul (6) că: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

De asemenea, propunerea coaliţiei vizează şi dreptul preşedintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanţele de urgenţă la CCR.

„hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea Preşedinţelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainte în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede completarea adusă articolului 146, litera c, din Constituţie.

Potrivit regulamentului Parlamentului, „adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituţiei de către Camera Deputaţilor şi Senat se face cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.

De asemenea, regulamentul mai prevede că, „dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere”.

La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de preşedintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.