CCR le dă voie Comisiilor speciale pentru legile securităţii şi Cod administrativ să funcţioneze, dar le ia dreptul de iniţiativă

Curtea Constituţională a decis în cazul sesizării PNL asupra neconstituţionalităţii Comisiei speciale pentru legile securităţii. Astfel, dispoziţiile art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune privind legile siguranţei naţionale, conform cărora "Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul (…)” încalcă prevederile art.74 alin.(1) din Constituţie, care indică expres şi limitativ titularii dreptului de iniţiativă legislativă, şi anume Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

"Nefiind inclusă în această enumerare, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional", se arată în comunicatul de presă al Curţii remis MEDIAFAX.

"A admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi constată că dispoziţiile art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale sunt neconstituţionale", potrivit sursei citate.

PNL a depus sesizarea la începutul lunii mai, susţinând că Hotărârea Parlamentului nr.19 din 18 aprilie 2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, este neconformă cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 31, art. 61, art. 64 alin. (4), art. 68 şi art. 74 alin. (1) şi (4) din Constituţia României.

Liberalii susţin că Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018 vizează aspecte ce ţin de organizarea şi funcţionarea unei autorităţi de rang constituţional şi afectează valorile, regulile şi principiile constituţionale stabilite de art. 1 alin. (5) şi art. 64 alin. (4) din Constituţia României.

Înfiinţarea comisiei pentru legile siguranţei naţionale a fost anunţată la sfârşitul lunii ianuarie de liderul PSD, Liviu Dragnea. Preşedintele PSD spunea că este vorba de circa 15 legi care vizează domeniul. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, într-o declaraţie ţinută la Parlament, după participarea la Summitul Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), că este evident că securitatea naţională este o temă atât de importantă încât ea nu poate fi ocupată de o singură instituţie, precizând că şi în Constituţie toate instituţiile mari au un rol în asigurarea securităţii naţionale, începând de la preşedinte, la CSAT, la Parlament, la Guvern şi binenţeles la entităţuile de specialitate - armată, servicii şi aşa mai departe.

Decizie similară şi pentru Codul administrativ

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de USR cu privire la constituirea Comisiei pentru elaborare a Codului administrativ, în sensul că forul de specialitate nu "poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative" în domeniu.

"Curtea a reţinut că dispoziţiile art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.20/2018, potrivit cărora ”Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul (…)” contravin prevederilor art.74 alin.(1) din Constituţie, care prevăd expres şi limitativ titularii dreptului de iniţiativă legislativă, şi anume Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Nefiind inclusă în această enumerare, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional", se arată într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale remis MEDIAFAX.

Curtea Constituţională a decis acelaşi lucru şi în cazul sesizării PNL asupra neconstituţionalităţii Comisiei speciale pentru legile securităţii. Astfel, dispoziţiile art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune privind legile siguranţei naţionale, conform cărora "Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul (…)” încalcă prevederile art.74 alin.(1) din Constituţie, care indică expres şi limitativ titularii dreptului de iniţiativă legislativă, şi anume Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

"Nefiind inclusă în această enumerare, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional", precizează CCR în comunicatul de presă.

În ambele cazuri, decizile CCR sunt "definitive şi general obligatorii".