CCR: Legea privind dobânzile penalizatoare nu are motivarea corectă şi avizul Consiliului Economic

Curtea Constituţională a admis, pe 13 martie, obiecţia de neconstituţionalitate a 83 de deputaţi PNL şi USR şi a constatat că Legea pentru completarea Ordonanţei Guvernului 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar este neconstituţională în ansamblul său.

Curtea constată că legea este neconstituţională, întrucât nu a fost realizată motivarea şi fundamentarea economică, socială şi juridică a soluţiilor adoptate şi nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social (CES).

Sesizarea deputaţilor arată că legea creează o contradicţie în cuprinsul ordonanţei modificate.

"În acest sens, se susţine că plafonarea dobânzii anuale efective (denumită, în continuare, DAE) şi a dobânzii penalizatoare, în cadrul contractelor de credit acordate de instituţiile de credit sau de instituţiile financiare nebancare, nu constituia şi nu trebuie să constituie obiect de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr.13/2011, care avea ca obiect iniţial plafonarea dobânzii curente (remuneratorii) în cazul contractelor de credit încheiate de profesionişti cu consumatorii. Astfel, actul normativ criticat intră în contradicţie cu art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.13/2011, care prevede că dobânzile percepute sau plătite, precum şi modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice", arată motivarea publicată pe site-ul CCR.

Judecătorii Curţii constată că expunerea de motive alegii cuprinde două paragrafe, din a căror redactare nu rezultă cu claritate cerinţele care au reclamat intervenţia normativă.

"Chiar dacă se invocă o serie de insuficienţe ale reglementării în vigoare, nu se face nicio menţiune cu privire la soluţiile legislative propuse, principiile de bază şi finalitatea acestora. Tot astfel, nu se prezintă impactul socioeconomic şi nici impactul asupra sistemului juridic. Nu rezultă eventuale consultări care ar sta la baza propunerii legislative. Expunerea de motive apare astfel ca un început de instrument de motivare, în sensul că prezintă o serie de deficienţe ale legislaţiei în vigoare, fără a cuprinde, în continuare, menţiuni referitoare la propunerea de modificare a legii. De asemenea, în cadrul dezbaterilor parlamentare, Raportul comun al Comisiei economice, industrii şi servicii, al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din 20 februarie 2018 din Senat cuprinde o serie de amendamente admise şi, respectiv, respinse, fără a se prezenta motivarea în acest sens. Deşi pe parcursul procedurii legislative propunerea iniţială a fost modificată substanţial, aşa cum s-a arătat, nu a fost şi motivată, în mod corespunzător, cu privire la soluţiile legislative propuse şi adoptate", potrivit sursei citate.

Curtea mai notează că, în lipsa motivării, nu se poate cunoaşte raţiunea legiuitorului, "esenţială pentru înţelegerea, interpretarea şi aplicarea acesteia".

"Curtea reţine că lipsa motivării soluţiilor legislative este de natură să aducă atingere şi dispoziţiilor art.1 alin.(3) din Constituţie, care consacră statul de drept şi principiul dreptăţii, în sensul argumentelor anterior prezentate" arată sursa precizată.

Judecătorii CCR mai constată că iniţiatorii actului normativ de modificare a OG 13/2011 nu au solicitat avizul Consiliului Economic şi Social şi, deşi nu este obligatoriu, absenţa solicitării susţine neconstituţionalitatea legii.

"În aplicarea normelor constituţionale de referinţă, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă impune, prin art.31 alin.(3), anterior citat, ca forma finală a instrumentelor de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative să facă referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al altor autorităţi avizatoare, precum Consiliul Economic şi Social. Desigur că, aşa cum se arată şi în punctul de vedere transmis de Camera Deputaţilor, nu este obligatorie şi obţinerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucţionată de pasivitatea autorităţilor avizatoare. Însă, în cauză, un astfel de aviz nu a fost solicitat. Ca urmare, având în vedere dispoziţiile constituţionale şi legale citate, absenţa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social este de natură să susţină neconstituţionalitatea extrinsecă a legii, în raport de prevederile art.1 alin.(3) şi (5), coroborate cu cele ale art.141 din Constituţie", se mai arată în motivarea CCR.