CCR: Pot fi membri ai Guvernului persoanele beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau amnistie. Trei judecători ai CCR consideră că sesizarea Avocatului Poporului pe Legea 90 care îi interzice lui Dragnea să facă parte din Executiv ar fi trebuit admisă

CCR a publicat marţi motivarea la soluţia dată în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, ridicată de Avocatul Poporului.

În motivarea deciziei se precizează că sintagma "nu au suferit condamnări penale" încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.

"Prin urmare, apare cu evidenţă că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sintagma "nu au suferit condamnări penale"” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei", se arată în decizia CCR.

Judecătorul Livia Stanciu a făcut opinie concurentă la decizia CCR în care menţionează că, deşi împărtăşeşte soluţia de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, consideră că motivarea acesteia trebuia să se limiteze strict la susţinerea acestui dispozitiv.

CCR a dezbătut de cinci ori în decurs de două luni, amânând succesiv o decizie, sesizarea privind Legea 90/2001 care îi interzice liderului PSD Liviu Dragnea să facă parte din Guvern din cauza condamnării definitive cu suspendare, preşedintele CCR Valer Dorneanu precizând, la acel moment, că este cea mai grea soluţie.

Trei judecători CCR consideră că sesizarea Av. Poporului pe Legea 90 ar fi trebuit admisă

Judecătorii CCR Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu au semnat, împreună, o opinie separată la decizia CCR de a respinge ca inadmisibilă a sesizării Avocatul Poporului la Legea 90, apreciind că aceasta ar fi trebuit admisă.

Potrivit celor trei judecători, Curtea ar fi trebuit să admită excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi să constate că sintagma „nu au suferit condamnări penale” este constituţională în măsura în care întinderea în timp a acestei interdicţii legale de ocupare a funcţiei de membru al Guvernului se stabileşte prin lege şi se referă strict la perioada în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-au restrâns unele drepturi.

Pe de altă parte, judecătorul Livia Stanciu a făcut opinie concurentă la decizia CCR, în care menţionează că, deşi împărtăşeşte soluţia de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, consideră că motivarea acesteia trebuia să se limiteze strict la susţinerea acestui dispozitiv.

„CCR a pronunţat o soluţie de inadmisibilitate, din raţiuni ce ţin de lipsa competenţei sale, iar considerentele care susţin acest dispozitiv (fiind, deci, obligatorii) sunt doar cele care explică soluţia de inadmisibilitate. (...) doar aceste considerente trebuiau să se regăsească în motivarea deciziei. Amplele considerente cuprinse în aceeaşi decizie (...) şi care constată, de fapt, temeinicia criticilor de neconstituţionalitate, stabilind obligaţii ferme în sarcina autorităţilor publice, excedează dispozitivului”, arată Livia Stanciu în opinia concurentă.

CCR a publicat, marţi, motivarea la soluţia dată în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, ridicată de Avocatul Poporului.

În motivarea deciziei se precizează că sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.

„Prin urmare, apare cu evidenţă că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei”, se arată în motivarea CCR.

CCR a respins, la începutul lunii mai, cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 cu referire la sintagma „nu au suferit condamnări penale”, formulată de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, menţionând că motivele invocate în sesizare constituie probleme de interpretare a legii.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului”, a arătat CCR.

Prevederile criticate au următorul conţinut: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţiilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare."