Ce conţine acordul privind statul de drept şi justiţia pe care ALDE îl propune partidelor

„Părţile îşi exprimă convingerea că un consens asupra locului şi funcţiei sistemului judiciar în ansamblul autorităţilor publice româneşti trebuie să se întemeieze, în mod necesar, pe cel puţin două premise: Părţile împărtăşesc mai întâi o viziune comună asupra statului de drept, pe care îl înţeleg, înainte de toate, ca pe un ansamblu de norme, instituţii, reguli şi proceduri menite să garanteze liberul exerciţiu al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; Părţile consideră că înţelegerea statului de drept ca un dispozitiv i-liberal de întărire şi de extindere a funcţiilor şi atribuţiilor instituţiilor represive ale statului (servicii speciale, parchet, Înalta Curte etc.) este tributară culturii juridice comuniste”, prevede documentul transmis de ALDE, remis MEDIAFAX.

De asemenea, reprezentanţii ALDE propune ca partidele parlamentare ca tema justiţiei să nu fie utilizată în confruntarea politică curentă, precizând că preşedintele Klaus Iohannis a folosit în ultimii doi ani această temă ca un argument politic şi electoral.

„Părţile afirmă, în al doilea rând, caracterul neideologic şi nepolitic al organizării şi înfăptuirii justiţiei; Părţile cad de acord să nu mai utilizeze tema justiţiei în confruntarea politică curentă, aşa cum au făcut-o unele dintre ele, inclusiv Preşedintele României, în ultimii ani, obişnuindu-se să utilizeze tema justiţiei ca pe un argument politic şi electoral, împărţindu-i pe actorii spaţiului public în „penali” şi în „luptători împotriva corupţiei”; Părţile deplâng faptul că, printr-o asemenea utilizare, caracterul solemn al actului de justiţie a fost devalorizat, justiţia însăşi fiind transformată într-o simplă lozincă a manifestărilor de stradă sau a dezbaterilor din presă şi din mediile sociale”, transmite formaţiunea politică.

Astfel, ALDE propune ca partidele parlamentare să semneze un acord, prin care să îşi asume următoarele prevederi:

„1. Desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare şi administrative care să facă efective atât repararea injustiţiei generată de protocoale, cât şi răspunderea judiciară a celor implicaţi în elaborarea şi punerea în operă a respectivelor înţelegeri oculte.

2. Retragerea neîntârziată din funcţiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 şi până în 2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca şi cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influenţă politică devastatoare asupra independenţei justiţiei.

3. Înfiinţarea unei ʺComisii independente pentru adevăr şi reconciliereʺ, care să includă specialişti de reputaţie internaţională şi care să investigheze, în afara oricăror interese partizane, cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele pe care aceste protocoale le-au produs în plan judiciar, instituţional şi moral şi, pe cale de consecinţă, să facă propuneri pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora.

4. Ministrul justiţiei va fi o persoană independentă politic şi de solidă reputaţie profesională, cel puţin până la restaurarea deplină a independenţei justiţiei şi eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale şi a factorilor politici care controlează serviciile.

5. Colaborare corectă, onestă şi întemeiată pe analiza unor fapte şi texte verificate cu instituţiile europene interesate din partea tuturor forţelor politice şi a reprezentanţilor instituţiilor din sfera justiţiei. Calitatea statului de drept în România este neîndoielnic o temă de dezbatere europeană şi de dialog cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Politica penală a României este însă o materie de subsidiaritate, ce ţine exclusiv de competenţa Parlamentului şi, prin delegare, a Guvernului României. În măsura în care participă la dialog şi consultare cu instanţe abilitate europene, părţile se angajează să distingă mereu şi ferm între sfera domniei legii, supusă celei mai largi şi temeinice discuţii cu toţi partenerii interesaţi şi cea penală, ce trebuie să rămână un domeniu de reflecţie naţională.

6. Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiţiei şi la legislaţia penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneţia ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroşi, în urma examinării, comparării şi evaluării unei pluralităţi de surse româneşti şi nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiţiei trebuie să includă şi recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate”, se arată în propunerea ALDE de acord al partidelor parlamentare.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut în cursul zilei consultări cu toate partidele politice pe tema modificării legislaţiei din domeniul justiţiei.

Liviu Dragnea a declarat după consultările de la Cotroceni, că preşedintele Klaus Iohannis putea să joace până acum rolul de mediator, deoarece nu PSD a "alimentat ura".

"Domnul Iohannis putea să fie mediator până acum, nu noi am alimentat ura, dezbinarea, scandalul pe marginea scandalului pe legile Justiţiei. Doar că am rezistat la aceste jigniri, atacuri violente, mergând pe atingerea obiectivelor", a spus Liviu Dragnea, după consultările de la Cotroceni pe legile Justiţiei.

Cât priveşte un posibil pact cu şeful statului, Dragnea a răspuns: "Eu nu am vorbit de pact. Am înţeles că nici domnul preşedinte nu a vorbit de un pact. Dacă principiile pe care le-am prezentat azi vor fi însuşite de cineva, sigur că putem discuta, nu de un pact pe legile justiţiei, ci pe un acord care să refacă încrederea sistemului de justiţiei din România, care să garanteze că nu vor mai fi abuzuri în România. La un asemenea acord tot timpul suntem gata să punem umărul. Nu putem pentru fiecare lege care se discută în Parlament să facem un acord politic. Preşedintele ne-a spus că nu a avut ideea unui pact".

Şi Călin Popescu Tăriceanu, a declarat după consultările de la Cotroceni pe legile justiţiei, că este nevoie de un consens în ceea ce priveşte legile justiţiei, dar e nevoie şi de premise comune, cum ar fi stoparea abuzurilor comise prin protocoalele secrete.

" Cred că e util să încercăm să cădem de acord şi să găsim un consens asupra modificării legilor justiţiei, dar aceste discuţii trebuie să pornească de la câteva premise. În primul rând, trebuie să cădem de acord asupra a ceea ce înseamnă statul de drept. Dacă avem vederi diferite, atunci nu se va putea ajuinge la un consens. În opinia noastră statul de drept înseamnă respectarea libertăţilor oamenilor. Nu trebuie să fie statul represiv, ci el trebuie să apere cetăţeni de abuzuri. Aici văd că cei din Comisia de la Veneţia nu scot o vorbă. Să începem cu necesitatea scoaterii la lumină a tuturor protocoalelor secrete din justiţie. Abrogarea lor şi tot ce prespune consecinţă pe linie de justiţie", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat după consultările de la Cotroceni pe legile justiţiei, că mandatul formaţiunii a fost acela de reluare a dezbaterilor pe legile justiţiei şi codurile penale şi care să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia.

"PNL salută iniţiativa preşedintelui României de a convoca partidele parlamentare la o discuţie privitoare la legile justiţiei, la Codurile Penale, în urma rapoartelor Comisiei de la Veneţia care exprimă opinii extrem de critice. PNL a prezentat preşedintelui mandatul pe care l-am primit ca delegaţie care e unul extrem de simplu – reluarea dezbaterilor pe legile justiţiei, pe Codul penal şi Codul de procedură penală, iar în modificări să se ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de toate standardele în materie de justiţie la nivelul UE şi să existe o voinţă politică extrem de clară privind asigurarea independenţei justiţiei, a accesului neîngrădit al cetăţeanului la justiţie şi respectarea libertăţilor individuale", a declafrat Ludovic Orban, după consultările de la Cotroceni.