CE începe lucrul la noul raport MCV: Procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României, complex

Experţii Comisiei Europene care se ocupă de întocmirea raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au explicat, pentru MEDIAFAX, că procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României este atât de complex, încât s-a început deja lucrul la raportul din 2016.

Conform surselor citate, pentru întocmirea unui astfel de raport, Comisia Europeană organizează trei misiuni în România, în diferite zone ale ţării.

"De obicei, o astfel de misiune are loc în primăvară, una în toamnă şi una spre sfârşitul anului. Fiecare durează aproximativ o săptămână. În România, delegaţiile vizitează atât Bucureştiul cât şi alte oraşe ale ţării pentru a-şi forma o impresie de ansamblu asupra situaţiei din toată ţara. În ultimii ani am vizitat, spre exemplu, Iaşi, Constanţa sau Cluj", au precizat reprezentanţii CE.

Ei au precizat că echipa care se ocupă de întocmirea raportului este alcătuită din şase persoane, care lucrează şi pe alte probleme de justiţie şi de afaceri interne şi cărora li se alătură, în cadrul procedeelor de evaluare, şi personal de la mai multe servicii şi departamente ale CE.

"Comisia are un număr de persoane al căror rol principal constă în coordonarea procesului MCV. Aceştia au un background professional variat, dar au expertiză comună pe problemele care privesc aspecte judiciare, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Aceştia se află atât la sediul Comisiei cât şi la cel al Reprezentanţelor Comisiei Europene din România şi Bulgaria“, au adăugat experţii.

În cadrul vizitelor făcute în teritoriu, reprezentanţii grupului care se ocupă de MCV discută cu membri din Guvern, din Parlament, dar şi din sistemul judiciar şi din diferite organizaţii non-guvernamentale.

De asemenea, aceştia se întâlnesc şi cu ambasadorii statelor membre UE, care le împărtăşesc experienţele în urma interacţiunii cu sistemul din România.

Printre ONG-urile cu care colaborează CE se numără, potrivit surselor citate, Transparency International, Expert Forum, AID Romania, Funky Citizens, Freedom House şi Centrul pentru Resurse Legale, precum şi o serie de asociaţii profesionale din mediul afacerilor.

Experţii au precizat că, în pofida instituirii raportului anticorupţie de anul trecut pentru toate statele membre, MCV are în continuare rolul său.

Întrebaţi dacă MCV este eficient, în condiţiile în care mai mulţi politicieni consideră că acesta este folosit ca un instrument politic pentru a bloca aderarea României la Spaţiul Schengen, experţii CE au precizat că mecanismul este încă necesar României "pentru a ajuta ţara să realizeze reformele necesare pentru ca cetăţenii să aibă încredere în sistemele judiciare”.

Anul acesta este primul în care Comisia Europeană a făcut public raportul direct către mass media, fără a organiza o conferinţă de presă, reprezentanţii Comisiei Europene susţinând că informaţiile vor fi oferite prin reprezentanţele Comisiei din ţările gazdă şi direct la sediul Comisiei pentru "toţi cei care le solicită".

Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituţiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunităţii unor parlamentari, dar şi a Avocatului Poporului.

Parlamentul primeşte cele mai multe "bile negre" în raportul MCV pentru România. Una dintre nemulţumiri vizează nerespectarea de către Parlament a hotărârilor Curţii Constituţionale care a dat, în 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constituţie, la modificări ale codurilor penale sau referitor la incompatibilităţi.

De asemenea, Avocatul Poporului este criticat pentru necontestarea unor OUG. Ca şi precedentele rapoarte sunt amintite ordonanţele de urgenţă, menţionându-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum şi nerespectarea criteriilor de urgenţă.

Dincolo de aceste critici, concluziile ultimului raport arată că, în perioada scursă de la rapoartele MCV anterioare, România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor. Prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat că România este "pe drumul bun", în timp ce preşedintele Jean-Claude Juncker şi-a exprimat speranţa că România va continua pe calea reformelor şi va putea ieşi din program în cursul mandatului actualei Comisii.

În schimb, raportul Bulgariei a fost negativ, experţii europeni notând că Sofia a înregistrat progrese într-un ritm lent în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi noi paşi sunt necesari pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit pentru prima (şi singura) dată în 2007, ca urmare a faptului că în momentul aderării la UE România şi Bulgaria prezentau încă unele deficienţe în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi, în cazul Sofiei, a crimei organizate care puteau împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, a politicilor şi a programelor Uniunii.

Comisia a gândit acest mecanism ca un sprijin pentru România şi Bulgaria în eforturilor lor de remediere a acestor deficienţe. Totodată, MCV are rolul de a verifica periodic progresele înregistrate de cele două ţări.