CE publică raportul privind justiţia din România, document important pentru aderarea la Schengen

În general, raportul MCV prezintă, potrivit proiectului obţinut de MEDIAFAX, o tendinţă pozitivă a reformelor din România şi pune accentul pe necesitatea implementării unor decizii luate. Oficialii europeni pot aduce însă până în ultima clipă modificări de nuanţă asupra proiectului de raport, tonul acestuia reflectând anumite poziţii politice.

În proiectul raportului, obţinut luni de MEDIAFAX, Comisia Europeană notează că DNA a rămas convingătoare în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, însă astfel de cazuri se află de mult timp pe rolul instanţelor, riscând prescripţia.

De asemenea, Executivul UE precizează că îmbunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă, România neangajându-se încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie

Oficialii UE mai notează că România a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea procedurilor judiciare şi pregăteşte intrarea în vigoare a noilor coduri, care constituie fundamentul pentru un proces judiciar modern, iar DNA continuă lupta convingătoare în cazurile de corupţie la nivel înalt. În opinia CE, se impune a se acorda luptei împotriva corupţiei o prioritate mai evidentă şi să fie coordonată cu sprijinul unei noi strategii anticorupţie comprehensivă şi robustă.

Raportul notează că sunt necesare măsuri urgente pentru a îmbunătăţi recuperarea produselor infracţiunii, urmărirea spălării banilor şi protecţia împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice, iar rezultate mai bune ar trebui demonstrate în domeniul confiscării bunurilor nejustificate şi în aplicarea de sancţiuni descurajatoare în cazuri de incompatibilităţi.

Pentru creşterea ritmului reformei judiciare în următoarea perioadă, CE spune că România ar trebui să adopte un plan de implementare a Codului civil şi pentru celelalte trei noi coduri (Cod penal, Cod de procedură civilă şi de procedură penală-n.r.) care urmează a fi introduse în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare împreună cu magistraţii şi cu societatea civilă pentru a facilita ajustările structurale necesare ale sistemului judiciar. De asemenea, oficialii europeni notează că au fost aplicate puţine sancţiuni în cazurile constatate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), cele aplicate fiind nesimnificative, iar deciziile instanţelor pe conflicte de interese în zona achiziţiilor publice vin târziu.

Documentul care va fi publicat miercuri are relevanţă şi în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen, în contextul în care reprezentanţi ai unor state UE au declarat că o decizie privind calendarul intrării ţării noastre în acest Spaţiu va fi stabilit în funcţie de stadiul şi ritmul reformelor din justiţie, aşa cum sunt relevate de raportul MCV.

Raportul anual de monitorizare are anul acesta o importanţă specială, întrucât în funcţie de progresele semnalate, o decizie va fi luată de state membre ale UE privind admiterea în Spaţiul Schengen a frontierelor aeriene române în această toamnă.

Raportul MCV care va fi publicat la 20 iulie reflectă corect progresele înregistrate în reforma justiţiei, potrivit semnalelor primite, a declarat, recent, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, el adăugând că există şi "un spaţiu" în care vor fi formulate nişte obiecţii.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara, la jumătatea lunii iunie, după o întâlnire cu preşedintele Comisiei de afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, că se aşteaptă la un raport de evaluare obiectiv şi echilibrat, care să reflecte progresele evidente înregistrate în ultimul an, evidenţiind ireversibilitatea reformelor şi susţinerea clasei politice pentru acest proces.

Au existat voci, în special din partea Olandei, dar şi a Germaniei, care au susţinut că decizia finală privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este condiţionată de un raport favorabil privind MCV. Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a apreciat această condiţionare ca fiind artificială.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că cel mai bun lucru pe care pe care îl poate obţine România în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen este sfârşitul lui 2012, varianta cea mai rea fiind aceea de a nu adera niciodată.