„După părerea mea, nimeni şi nimic nu poate fi mai presus de lege, iar Legea educaţiei, la articolul 364, alineatul 2, spune foarte limpede: la finalizarea actualelor mandate, viitoarele vor fi stabilite pe baza prevederilor prezentei legi. De aici înţelegem că mandatele în derulare trebuie să meargă până la finele lor în termenii în care au fost obţinute”, a declarat Nicolae Robu.
El a amintit că, în susţinerea poziţiei sale, există şi principiul neretroactivităţii legilor.
De amenea, el a refuzat să spună ce ar alege dintre cele două funcţii, rector sau senator.
„Eu sper că încă mai suntem stat de drept. Este o decizie pe care o voi lua dacă va trebui, atunci când va fi cazul. Dincolo de faptul că-mi sunt mie dragi ambele poziţii, este un angajament pe care eu l-am luat faţă de cei care m-au ales. Nu am ajuns nici rector şi nici senator că, pur şi simplu, am dorit eu să ajung. (…) Nu aş avea voie să abdic de la mandatul pe care cetăţenii mi l-au dat, respectiv membrii comunităţii academice din Timişoara”, a conchis Robu.
Deputaţii Florian Popa (PSD) şi Ştefan Drăgulescu (PDL), rectori ai unor universităţi, au solicitat, luni, Biroului Permanent să decidă dacă cele două calităţi pe care le deţin, de parlamentari şi rectori, sunt considerate incompatibile, având în vedere noua lege a educaţiei.