Ce spune Curtea Constituţională despre măsurile privind salariile şi pensiile

În acest sens, Curtea Constituţională (CC) constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, notează Curtea în avizul său privind suspendarea din funcţie a preşedintelui.

În ceea ce priveşte declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la comunitatea romă şi sancţionarea acestuia de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii acestor fapte.

Cu privire la celelate declaraţii ale preşedintelui României, Curtea constată că acestea sunt simple afirmaţii, fără să constituie acte sau fapte care să conducă la încălcări grave ale Constituţiei. Astfel, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii.

Aceasta este opinia Curţii Constituţionale în ce priveşte acuzaţia din capitolul II din propunerea de suspendare, potrivit căreia "Preşedintele a încălcat în mod repetat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie".

În acest sens, arată autorii, sunt şi considerentele Deciziei CC numărul 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, în care se statuau următoarele: "Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică - aşa cum este Preşedintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorităţi publice -, referitoare la alte autorităţi publice, rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) şi (7) din Constituţie".

Curtea Constituţională arată că la capitolul II din propunerea de suspendare, se susţine că "Preşedintele a încălcat în mod repetat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie".

În acest sens, autorii arată că "prin declaraţiile susţinute în spaţiul public care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte Traian Băsescu a încălcat, în mod voit, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie la Art. 23 pct.3 [...]. Cu toate acestea preşedintele României a anunţat pe toate canalele media că în 2012 statul nu va creşte salariile la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% a acestora, cu toate că judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul salariilor trebuie să revină la nivelul anterior adoptării acestor măsuri de diminuare. Atât faptul că a anunţat măsurile de austeritate în 2010 cât faptul că acestea se vor perpetua şi pe parcursul anului 2012, reprezintă un gest imens de iresponsabilitate şi o depăşire făţişă a rolului şi atribuţiilor sale prevăzute de Constituţie.

Mai mult, arată autorii, Traian Băsescu a susţinut în data de 19 septembrie 2011 faptul că 4,2 milioane de salariaţi nu pot susţine 4,9 milioane de pensionari. "4,2 milioane de salariaţi nu pot susţine pensiile a 4,9 milioane de pensionari”, a spus preşedintele, la ceremonia depunerii jurământului de către noul ministru al Muncii, Sulfina Barbu.

Astfel, se dovedeşte din nou că Preşedintele este un factor potentator al unui conflict social între forţa de muncă activă şi pensionari. Pensionarii sunt cei care au contribuit şi care acum trebuie să beneficieze de sistemul public de pensii.

Dreptul la pensie si la cuantumul acesteia este garantat de Constitutia Romaniei, care prevede, in mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca
drept fundamental [...].

Curtea Constituţională arată că a constatat în iunie 2010, când a fost sesizată cu privire la neconstituţionalitatea "tentativei" de diminuare cu 15% a pensiilor, ca dreptul la pensie este un drept preconstituit înca din perioada activă a vieţii individului, astfel că preşedintele, în loc să creeze un fals vinovat al situaţiei dezastruase prin care trece România, în persoana pensionarului care a muncit şi care şi-a câştigat în mod cinstit dreptul de a beneficia de o pensie, oricum foarte mică, ar fi trebuit sa medieze între stat şi societate asa cum este prevăzut în Constitutie la art. 80 alin.(2).

Preşedintele ar fi trebuit să recomande găsirea unor soluţii pentru crearea de noi locuri de muncă în loc să se lamenteze de numărul pensionarilor în plată. Este de notorietate că Preşedintele desconsideră această clasă socială "asistată social", după cum o consideră domnia sa, în opinia autorilor.

"Sprijinul" preşedintelui pentru pensionari şi pentru salariaţi deopotrivă, s-a evidenţiat în 2010 cand a susţinut tăierea pensiilor şi a salariilor. Comportamentul preşedintelui este unul neconstituţional, încălcând prevederile art. 80 alin.(2) din Constitutie [...], întrucât el se erijeaza într-o autoritate care emite judecăţi de valoare contrare prerogativelor constituţionale de mediere între stat şi societate.

Preşedintele nu trebuie să aştepte ivirea unui conflict pentru medierea lui, ci trebuie sa prevină asemenea situaţii, explică autorii.

De asemenea, se susţine în propunerea de suspendare că Preşedintele României a adresat "insultele repetate la adresa comunităţii rome". În acest sens, se arată că "în anul 2007 Traian Băsescu a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru declaraţiile sale referitoare la comunitatea romă. Ceea ce este extrem de grav este însă recidiva, în 18 octombrie 2011, preşedintele Traian Băsescu primind alte două avertismente din partea CNCD, dintre care unul pentru declaraţiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dizabilităţi, iar alta pentru noi declaraţii ofensatoare la adresa comunităţii rome.

Astfel, în opinia autorilor, recidiva demonstrează că atitudinea lui Traian Băsescu este uneori guvernată de rasism şi xenofobie, incompatabile cu calitatea de preşedinte a unui stat membru a UE şi cu Constituţia României. De altfel, gravitatea în sine a faptei este constatată chiar de decizia luată de CNCD, organismul de specialitate al statului român.

Îndemnul adresat medicilor de a părăsi ţara în ciuda realităţilor naţionale care confirmă un deficit de cadre medicale, aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătăţii statuat de art. 34 din Constituţie.

Referitor la actele şi faptele neconstituţionale ale preşedintelui, "unul de deosebită gravitate îl constituie promulgarea Legii pensiilor trecută prin fraudă în Plenul Camerei Deputaţilor. Faptul că semnătura preşedintelui se află pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi care va intra în istoria neagră a parlamentarismului românesc, reprezintă o încălcare gravă a atribuţiei constituţionale referitoare la promulgarea legilor (art.77 din
Constituţie)".

Se mai arată că în aceaşi sens sunt şi „încercările de intimidare a presei, prin includerea acesteia printre vulnerabilităţile ce afectează securitatea
naţională”. Astfel, spun autorii, "evident deranjat de criticile presei la adresa sa şi a apropiaţilor săi, preşedintele s-a folosit de calitatea sa de şef al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării şi a inclus presa printre vulnerabilităţile ce ameninţă securitatea naţională, care au fost identificate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, urmând ca instituţiile statului să fie obligate, în urma adoptării acestui document, să acţioneze împotriva organismelor de presă şi pentru limitarea libertăţii de exprimare".