Ultimul raport al Transparency International arată că Ungaria este percepută ca având cel mai mare nivel de corupţie din sectorul public din UE.
Cu scoruri cuprinse între 42 şi 46 din 100, Ungaria, Bulgaria şi România se află la mare distanţă de primele trei ţări scandinave din UE, Danemarca fiind încoronată ca fiind cea mai bună din clasă (90), urmată de Finlanda (87) şi Suedia (83), în indicele de percepţie a corupţiei pe anul 2022 al ONG-ului anticorupţie.
Danemarca şi Finlanda sunt, de asemenea, în fruntea clasamentului mondial, aceasta din urmă la egalitate cu Noua Zeelandă (87), datorită „instituţiilor lor democratice puternice şi a respectului faţă de drepturile omului”, în timp ce Siria şi Sudanul de Sud (13) şi Somalia (12), „implicate în conflicte prelungite”, apar pe lista de la coada clasamentului.
Luxemburg, Regatul Unit şi Austria şi-au văzut scorurile scăzând semnificativ din 2017, în timp ce Irlanda este singura ţară membră a UE al cărei scor s-a îmbunătăţit. Moldova, care a primit statutul de candidat la UE în iunie anul trecut, şi-a îmbunătăţit, de asemenea, scorul.
Rusia ocupă locul 28
Cu un scor de 28, Rusia are unul dintre cele mai slabe rezultate din Europa de Est, iar invazia sa la scară largă a Ucrainei din februarie anul trecut este o „reamintire clară a ameninţării pe care corupţia şi absenţa responsabilităţii guvernamentale o reprezintă pentru pacea şi securitatea globală”, potrivit unui comunicat de presă publicat împreună cu raportul.
Scorul Ucrainei este doar puţin mai mare (33), dar ţara „a întreprins reforme importante şi s-a îmbunătăţit în mod constant” de la începutul războiului.
Dar conflictul nu a pus capăt corupţiei din ţară, după cum arată scandalul recent care l-a forţat pe ministrul adjunct al apărării din Ucraina să demisioneze - ceea ce arată că „mecanismele anticorupţie ale ţării îi fac până acum pe funcţionarii publici să răspundă”, se arată în raport.
Marea Britanie şi Qatar se află la minime istorice în ediţia din acest an - deşi pentru Doha raportul nu face o legătură directă cu aşa-numitul scandal de corupţie Qatargate, care a zguduit Bruxelles-ul.
Indicele foloseşte date din sondaje bazate pe interviuri cu experţi şi oameni de afaceri din diverse surse (inclusiv Banca Mondială şi Forumul Economic Mondial) pentru a clasifica 180 de ţări din întreaga lume în funcţie de nivelul perceput de corupţie, pe o scară de la 0 - care înseamnă foarte corupt - la 100.
Definiţia „corupţiei” din raport se concentrează pe exemple specifice care implică funcţionari publici, de la mită la deturnarea de fonduri publice, precum şi pe capacitatea guvernelor de a limita corupţia în sectorul public.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.