Cele mai NEOBIŞNUITE propuneri legislative iniţiate de parlamentari: animale scoase la pensie, o şcoală unde să înveţe aleşii şi Ziua Dăruirii

Proiectul prevede că persoanele care promovează în spaţiul public antiromânismul riscă închisoare până la 3 ani. Cele care constituie o organizaţie de acest tip, închisoare între 3 şi 10 ani.

„Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiromâneşti constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”, prevede unul dintre articolele iniţiativei legislative depuse pe 28 iunie la Senat, primă cameră sesizată.

La un alt articol din proiect se arată că „distribuirea sau punerea la dispoziţie publicului de materiale antiromâneşti se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”.

Când în România statul le taie din beneficii studenţilor în Franţa parlamentul a votat o masă completă la echivalentul a 5 lei pentru toţi studenţii

De asemenea, este interzisă comercializarea sau „răspândirea simbolurilor antiromâneşti şi untilizarea acestora în spaţiul public”, încălcarea acestei prevederi fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, dar şi interzicerea unor drepturi, potrivit articolului 5 din proiectul legislativ. Nu se consideră infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei, ştiinţei, cercetării sau educaţiei, sau în scopul dezbaterilor unor aspecte de interes public.

Iniţiativa este semnată de 33 de parlamentari PSD, PNL, PMP şi USR, printre care şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac.

Parlamentarii au depus sesiunea parlamentară trecută şi propuneri pentru instituirea unor zile de sărbătoare în România.

Mai mulţi social democraţi, printre care şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru dedicarea zilei de 15 septembrie drept „Ziua gastronomiei şi a vinului românesc”. Autorităţile centrale şi locale vor putea organiza astfel evenimente specifice pentru sărbătorirea acestei zile, finanţate din bugetul de stat.

„Art. 2 (1) Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc poate fi organizată de către autorităţile publice centrale, locale şi de către celelalte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. (2) Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate”, se arată în proiectul de lege.

„Bucătăria tradiţională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor şi a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăţie de gusturi şi tradiţii româneşti este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei şi a vinului românesc”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel că acum se află la Camera Deputaţilor pentru dezbateri.

CITEŞTE mai departe pe pagina 3