Ceremonie de plecare în misiune a fregatei Regele Ferdinand, vineri seară, la Constanţa

La ceremonie vor participa mai mulţi oficiali, potrivit unor surse locale şi preşedintele Traian Băsescu fiind aşteptat la eveniment.

Fregata, comandată de comandorul Mihai Panait, va avea la bord pentru această misiune un echipaj alcătuit din 205 marinari şi va executa misiuni de impunere a embargoului asupra Libiei, în Marea Mediterană. La bordul navei se vor afla şi doi ofiţeri din Forţele Navale care vor face parte din statul major al grupării navale NATO din Marea Mediterană.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a hotărât, la 22 martie, participarea României cu forţe şi mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor împotriva Libiei, constând în fregata "Regele Ferdinand" şi doi ofiţeri de stat major. Executivul a adoptat, la 23 martie, Hotărârea de Guvern 270 privind suplimentarea bugetului MApN pe anul 2011 cu suma de 19.164.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru participarea la misiune.

Fregata "Regele Ferdinand" a participat, în anii 2005, 2007, 2008 şi 2010, la operaţia "Active Endeavour" în Marea Mediterană, unde a executat misiuni specifice de prevenire şi combatere a terorismului şi a traficului ilegal, alături de alte nave şi forţe aflate sub comandă NATO.

Fregata a fost lansată la apă în 1986, a ieşit din serviciul Marinei Britanice în 2002, în 2003 a intrat într-un proces de refacere, în 2004 fiind preluată de Forţele Navale Române.

Achiziţia fregatei, numită iniţial HSM Coventry şi disponibilizată de către Marina Regală Britanică, a fost aprobată de Guvernul României în 2002. Programul de modernizare şi reabilitare a acesteia şi a fregatei Regina Maria urma să fie realizat de compania BAE Systems. La data de 03.09.2004, în conformitate cu acordul de achiziţie şi planul de activităţi al Comisiei de Acceptanţă a fregatei Regele Ferdinand, au fost semnate documentele de acceptanţă finală a navei, aceasta trecând sub autoritatea statului român, iar marinarii români s-au instalat la bord.

Fregata a obţinut acreditările internaţionale nivel I (2007) şi nivel II (2008) privind interoperabilitatea cu navele Alianţei Nord Atlantice, certificare care permite fregatelor tip 22 să participe alături de navele NATO la toate tipurile de misiuni internaţionale.

În martie 2007, la bordul fregatei, specialiştii IAR Ghimbav împreună cu militarii Grupului de elicoptere au executat testarea/omologarea elicopterului IAR 330 PUMA Naval. Potrivit site-ului Forţelor Navale Române, fregata Regele Ferdinand are un deplasament de 4900 tdw, o lungime de 148,2 m, lăţimea de 14,75 m, viteză maximă de 30 Nd pescaj maxim.6,4 m, 8 punţi.

Echipajul numără 18 ofiţeri, 77 de maiştri militari şi 110 militari angajaţi pe bază de contract. La bordul navei se află: tun super-rapid 76 mm Oto Melara; instalaţii lansare torpile; sistem de comandă asistat de calculator; instalaţii de bruiaj pasiv; sisteme de luptă electronică; 9 sisteme radar; sistem de propulsie, 4 turbine Rolls-Royce; elice cu pas variabil; patru Diesel generatoare a câte l MW la 450 V/60 Hz/3 faze.

Fregata Regele Ferdinand este capabilă să execute lupta în toate cele trei medii: la suprafaţă, aerian şi sub apă.

Comandantul navei este comandorul Mihai Panait, născut la 27 martie 1968, în localitatea Ţiţeşti, Argeş. El este absolvent al Academiei Navale Mircea cel Bătrân - promoţia 1991. În perioada 1999-2001 a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, iar în 2009 a absolvit Colegiul Naval de Comandă, Newport, SUA. Din 2008, el este cetăţean de onoare al statului Rhode Island-Newport-SUA.

Comandorul Panait şi-a început cariera la bordul navelor din cadrul Divizionului Dragoare, iar în anul 1997 a fost numit specialist cu artileria şi rachetele navale în biroul operaţii la Brigada 61 Nave Dragoare. După absolvirea Academiei de Înalte Studii Militare, în anul 2001 a devenit comandantul Puitorului de Mine şi Plase 271. În 2004 a ocupat funcţia de şef de stat major al Divizionului 146 Nave Minare-Deminare, iar din 2007 pe cea de locţiitor al comandantului aceleiaşi unităţi. În anul 2008 a fost încadrat ca Şef birou sprijin arme, protecţia forţei şi EOD la locţiitorul pentru operaţii din cadrul Componentei Operaţionale Navale. De la 01.08.2009 este comandantul fregatei Regele Ferdinand. Pentru activitatea desfăşurată, în anul 2007 a primit Emblema de Onoare a Statului Major General, iar în anul 2009, în cadrul Colegiului Naval de Comandă - Newport/SUA, i-a fost decernat premiul James H. Forrestal pentru Excellence in Strategy and Force Planning.

Alături de România, la componenta maritimă a Operaţiunii Unified Protector mai participă încă 11 state membre NATO.

BELGIA participă la componenta maritimă a operaţiunii cu vasul Narcis (M923), un dragor din clasa Tripartite, lansat la apă în 1990. Vasul are o greutate de 536 de tone fără încărcătură şi o lungime de 51,5 metri. Este dotat cu motor diesel şi atinge o viteză de 28 de kilometri la oră. Poate parcurge 5.600 de kilometri la o viteză de 22 de kilometri la oră. Este dotat cu două mitraliere calibru 12,5 mm. Are un echipaj format din 4 ofiţeri, 15 subofiţeri şi 17 marinari.

BULGARIA participă cu BGS Drazki, o fregată din clasa Wielingen. Fregatele multifuncţionale din clasa Wielingen sunt patru la număr şi au fost comandate pentru Marina Belgiană în urma unei decizii a Guvernului belgian din decembrie 1970. Una dintre aceste fregate, lansată la apă la 21 iunie 1977, a fost recondiţionată şi vândută Bulgariei în 2004, dată de la care serveşte în Marina bulgară sub numele de Drazki. Doar trei dintre cele patru fregate din această clasă mai sunt active, iar potrivit caracteristicilor generale aceste fregate au propulsie dublă cu motor diesel sau cu turbină pe gaz. Potrivit caracteristicilor standarde, ele sunt dotate cu tun automat 1 100 mm Creusot-Loire, un lansator RIM-7 Sea Sparrow cu 8 rachete, un lansator MM-38 Exocet cu patru rachete, un lansator 1 375mm Bofors şi cu lansator de torpile.

CANADA participă cu HMCS Charlottetown (FFH 339), o fregată din clasa Halifax, aflată în serviciul forţelor canadiene din 1995. Are la bord 239 de marinari, mai multe bărci de salvare şi un elicopter CH-124 Sea King. Dispune de torpile Honeywell Mk 46 Mod 5; rachete anti-aer Raytheon; 8 rachete Boeing Harpoon; şi sisteme de armament 57mm Bofors MK2 ; Vulcan Phalanx MK 15 20 mm precum şi 50 de mitraliere de calibru greu. Charlottetown a plecat din portul Halifax la 2 martie şi începând din 21 martie patrulează în apele din nordul Libiei.

FRANŢA participă la componenta maritimă a UNIFIED PROTECTOR cu o flotă impresionantă. Astfel, Franţa va deplasa în zonă portavionul Charles de Gaulle (R91), cel mai mare vas de război din Europa, care va avea 10 avioane de luptă Rafale, 6 avioane Super-Etendard, două aeronave de recunoaştere de tip E-2C, două elicoptere Dauphin şi alte două elicoptere utilitare Alouette III. Portavionul s-a aflat începând din 2007 în renovare, la Toulouse, iar o echipă de jurnalişti de la Paris Match a primit permisiunea de a vizita nava. Este o construcţie impresionantă, având o suprafaţă de 16 kilometri pătraţi şi centrale nucleare care produc energie suficientă alimentării unui oraş cu 100.000 de locuitori, au relatat aceştia.

Franţa va disloca de asemenea în cadrul Operaţiunii Unified Protector fregatele Dupleix (D641) şi Aconit (F713), petrolierul de realimentare Meuse (A607) şi submarinul nuclear de atac Améthyste (S605).

GRECIA participă la componenta maritimă cu HS Limnos, o fregată clasa Elli - una dintre cele zece de acest tip aflate în dotarea forţelor elene. Are sistem de propulsie COGOG, armament divers şi două elicoptere AB212. Dispune de radar aerian şi de suprafaţă, precum şi de mai multe sisteme de armament: două de tip OTO-Melara Compatto 76 mm/62 cal.; opt sisteme RGM-84 Harpoon SSM; opt sisteme RIM-7M Sea Sparrow SAM şi lansatoare de torpile.

ITALIA participă cu portavionul Giuseppe Garibaldi (551), considerat cel mai mare şi mai prestigios vas construit vreodată pentru Marina Italiană. Portavionul Garibaldi a fost lansat la 4 iunie 1983 şi nu a utilizat avioane cu aripa fixă în cadrul marinei, datorită unui acord cu forţele aeriene. Portavionul va transporta 8 avioane de atac terestru AV-8B Harrier II V/STOL şi patru elicoptere antisubmarin AW101 Merlin.

De asemenea, Italia va deplasa în Marea Mediterană fregata NMM Libeccio, din clasa Maestrale. Potrivit caracteristicilor generale, fregatele din clasa Maestrale au un echipaj format din 24 de ofiţeri şi 201 marinari. Armamentul standard este format din 4 lansatoare de rachetă TESEO Mk-2; un lansator Aspide SAM, o armă de tip Otobreda 127 mm, două sisteme Oto Melara Twin 40L70 DARDO CIWS şi lansatoare de torpile. Fregatele din această categorie sunt prevăzute, potrivit caracteristicilor generale şi cu două elicoptere AB-212. Italia mai participă la componenta maritimă a acestei operaţiuni cu vasul NMM Etna şi NMM Comandante Bettica.

OLANDA participă cu dragorul HNLMS Haarlem, clasa Alkmaar. Are caracteristicile fregatelor din clasa Tripartite, cu care participă Belgia.

SPANIA participă cu fregata SPS Mendez Nunez, din clasa Alvaro de Bazan (F100) şi cu SPS Tramontana, un submarin din clasa Agosta. Fregatele din clasa Alvaro de Bazan sunt vase echipate cu sisteme de luptă Aegis şi sunt destinate apărării antiaeriene. Utilizarea sistemelor Aegis le permite să localizeze sute de ţinte aeriene simultan, ca parte a reţelei lor de apărare aeriană.

TURCIA are la rândul ei o participare semnificativă la această operaţiune NATO. Astfel, Turcia trimite două fregate clasa G, TCG Giresun şi TCG Gemlik. De asemenea, Turcia trimite o fregată din clasa Yavuz, un submarin tip 209 şi vasul de sprijin TCG Akar.

MAREA BRITANIE şi-a început participarea la operaţiune cu fregata tip 22 HMS Cumberland, înlocuită la 9 aprilie de distrugătorul HMS Liverpool (D92), dotat cu sisteme de armament, rachete şi torpile, precum şi cu un aparat de zbor tip Lynx Mk.8. De asemenea, Marea Britanie participă la operaţiune cu HMS Brocklesby.

STATELE UNITE participă cu o fregată.

Unified Protector este o operaţiune navală şi aeriană NATO pentru implementarea unui embargo privind armele şi o zonă de interdicţie aeriană în Libia în contextul rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU 1970 şi 1973.