Cererea de soluţionare a conflictului dintre Parlament şi ÎCCJ, discutată din nou de Curtea Constituţională

Judecătorii CCR au amânat pronunţarea pe acest subiect în mai multe rânduri.

Preşedintele Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie Corina Corbu a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR privind conflictul între Parlament şi ÎCCJ, că instituţia nu a adăugat la lege şi nu a încălcat prevederile legale privind alcătuirea competurilor de judecată.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304”, a declarat Corina Corbu în faţa judecătorilor CCR.

La începutul lunii noiembrie, Teodor Meleşcanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că a sesizat un conflict la CCR între Parlament şi ÎCCJ, motivând acţiunea sa prin faptul că în instanţă sunt blocate mai multe dosare pe această procedură.

„Aşadar, se poate observă că dispoziţiile infralegale criticate, în ciuda prevederilor cât se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. |) şi art. 125 alin. (4) din Constituţia României, republicată, deleagă acest atribut preşedinţilor de secţii şi Colegiului de conducere al Înaltei Curţi, care este abilitat să stabilească în mod unilateral şi arbitrar completele specializate de 3 judecători. Prin urmare, potrivit dispoziţiilor infralegale criticate, se ajunge la situaţia în care nu numai că modul de compunere a completelor de judecată este reglementată printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de însăşi conducerea instanţei. Aşadar, faptul că aspecte esenţiale ale compunerii celei mai înalte instanţe naţionale sunt prevăzute în acte administrative cu caracter inferior legii conduce la încălcarea normei constituţionale potrivit căreia organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică, şi anume la art. 73 alin. (3) lit. 1) şi art. 126 alin. (4) din Constituţia României, Republicată”, arată sesizarea semnată de Teodor Meleşcanu.

De asemenea, Meleşcanu argumentează că hotărârile conducerii Înaltei Curţi, de stabilie a completelor de judecători, „determină o stare de incertitudine juridică”.

Un alt aspect semnalat de preşedintele Senatului este că normele de compunere a instanţelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparţialitatea judecătorilor.

Astfel, Meleşcanu susţine că prin procedura de numire a completelor de trei judecători de către preşedinţii de secţii sunt justificate „temerile privind imparţialitatea obiectivă a instanţei”.

„Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel, o modalitate şi o procedură de constituire a completelor de trei judecători, aceştia fiind numiţi în mod unilateral şi arbitrar de preşedinţii de secţii şi aprobaţi de conducerea instanţei, temerile privind imparţialitatea obiectivă a instanţei apar total justificate”, conform sursei citate.

Preşedintele Senatului arată că "o serie de instanţe de judecată" au sesizat deja Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de trei judecători, la cererea părţilor aflate în proces.