CExN al PSD va delimita clar taberele din partid, anticipând confruntarea de la Congres

În funcţie de deciziile pe care Comitetul Executiv Naţional le va lua, luni, în privinţa congresului, se pot contura deja sferele de influenţă pe care cei trei candidaţi deja anunţaţi la şefia PSD - Mircea Geoană, Miron Mitrea şi Cristian Diaconescu - precum şi un alt candidat potenţial - Adrian Năstase - le au în rândul organizaţiilor de partid.

Acceptarea propunerii conturate la reuniunea informală de la Poiana Braşov, de organizare a congresului extraordinar pentru alegerea conducerii centrale în luna februarie, ar putea da un semnal în ceea ce priveşte susţinerea pe care o are Mircea Geoană.

Deşi nu toţi liderii de organizaţii care au participat la Poiana Braşov sunt printre simpatizanţii lui Geoană, un acord al CExN pentru organizarea în februarie a congresului i-ar oferi actualului lider al partidului cel puţin un confort psihic, în condiţiile în care Mitrea şi Năstase au pledat pentru organizarea congresului mai târziu, în martie, chiar mai.

Pe de altă parte, propunerea organizării Congresului extraordinar în luna februarie are drept corolar ideea ca acesta să fie convocat la iniţiativa a cel puţin 16 organizaţii judeţene, potrivit statutului actual, astfel încât să nu mai fie necesară o convocare prealabilă a Consiliului Naţional.

Convocarea congresului pentru mijlocul lui februarie nu i-ar dezavantaja, din punct de vedere tehnic, nici pe Năstase, nici pe Diaconescu, nici pe Mitrea, în condiţiile în care delegările la congres vor fi făcute statutar.

Potritiv statutului, delegările la congres, fie ordinar, fie extraordinar, se fac pe baza votului în conferinţele judeţene, ordinare sau extraordinare, după caz. De remarcat este faptul că, în cazul congresului extraordinar, cum va fi cel al PSD, acesta va fi compus din cei 751 de membri ai Consiliului Naţional şi din delegaţi aleşi de conferinţele extraordinare ale organizaţiilor teritoriale, în baza normei de reprezentare stabilite de CExN.

Candidaţii la funcţia de preşedinte ar putea fi avantajaţi sau nu de modul în care se stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor fiecărei filiale.

Comitetul Executiv va trebui să stabilească, luni, şi dacă norma de reprezentare va fi în funcţie de mărimea organizaţiilor judeţene ale PSD sau dacă se va interveni cu un "bonus" în favoarea filialelor cu rezultate bune.

Un astfel de "bonus" l-ar avantaja, teoretic, pe Geoană, întrucât de el ar beneficia marea parte a organizaţiilor din Moldova şi Muntenia, cele mai multe dintre ele apropiate actualului lider PSD.

Pe de altă parte, decizia "premierii" filialelor cu rezultate bune ar dezavantaja filialele din Banat şi Ardeal, în rândul cărora Geoană nu are o influenţă puternică.

LA CexN se vor stabili, aşadar, criteriile în baza cărora se va decide norma de reprezentare, structurându-se, astfel, mai multe variante care vor fi supuse votului. În acest sens, votul pentru o variantă sau alta a normei de reprezentare va configura luni, în CExN, taberele din partid şi le va poziţiona ierarhic, pentru prima dată într-un cadru statutar.

Principalele decizii ale CExN vor fi, însă, cele legate de modificarea statutului, în sensul că structurarea opţiunilor liderilor de filiale în jurul uneia sau alteia dintre propunerile avansate va contura o ierarhie informală a candidaţilor.

O acceptare a propunerii formulate la Poiana Braşov, ca alegerile la congres să se facă nu uninominal pentru fiecare funcţie, ci pe baza unor candidaturi în echipă, ar fi fost, cel puţin la data când a fost avansată de Geoană, în avantajul acestuia.

Intrarea în cursa pentru preşedinţia PSD şi a lui Cristian Diaconescu, aflat atât în ecuaţia candidaturii lui Năstase, care l-ar fi dorit ca preşedinte al Consiliului Naţional, cât şi a lui Mircea Geoană, care l-ar fi dorit ca prim-vicepreşedinte sau preşedinte executiv, a schimbat "acţiunile" electorale interne şi ale lui Geoană, şi ale lui Năstase, existând filiale care ar fi votat cu Năstase împotriva lui Geoană, şi invers, în lipsa unei alternative la cei doi.

Formula candidaturii în echipă, în care cel ales preşedinte câştigă tot, echipa propusă de el fiind acceptată automat, ar putea determina o schimbare a opţiunilor lui Adrian Năstase, care ar putea merge pe o candidatură în echipă cu Diaconescu, pentru a doua funcţie în partid.

Alegerea pe care o va face Năstase va depinde, însă, de o altă decizie care se va lua în Comitetul Executiv Naţional, cea privitoare la înfiinţarea funcţiei de preşedinte executiv.

Respinsă de Geoană şi susţinută de Năstase, reînfiinţarea funcţiei de preşedinte executiv ar fi un semn al influenţei fostului premier. Pe de altă parte, există între liderii de organizaţii judeţene un curent semnificativ în a nu da puteri sporite acestei funcţii, impunerea acestui punct de vedere în CexN putând fi văzută ca o dorinţă ca Năstase să facă parte din echipa de conducere a partidului, nu însă de pe prima poziţie.

Comitetul Executiv, prin opiniile majoritare care se vor contura în ceea ce priveşte diversele propuneri avansate, atât în privinţa congresului, cât şi a modificării statutului, va determina, în scurt timp, conturarea principalilor competitori la preşedinţia partidului, precum şi alinierea unor lideri în spatele unuia sau altuia dintre candidaţi.

Nu în ultimul rând, CexN ar putea lua în calcul şi unele propuneri mai radicale, cum ar fi excluderea din partid a lui Ioan Rus, Vasile Dâncu şi Mădălin Voicu, o decizie în acest sens ridicând "cota" internă a lui Marian Vanghelie.