Proiectul de lege adoptat, luni, de Guvern pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prevede că demnitarii vor completa două declaraţii de avere, denumite „de patrimoniu”, dintre care una cu o componentă publică, care va include numărul de conturi bancare şi de imobile deţinute, iar cealaltă cu un caracter confidenţial, privind numele băncilor la care sunt deschise conturile şi adresa casei.
Declaraţia publică va prezenta în continuare valoarea conturilor bancare.
Noile formulare vor fi completate începând cu luna iunie, odată cu actualizarea declaraţiilor de avere, potrivit legii.
„Declaraţiile se duc la ANI în regim confidenţial şi sunt cercetate în continuare de ANI. În luna iunie, când potrivit legii actuale demnitarii urmează să-şi actualizeze declaraţiile de avere, ei practic îşi vor completa acest formular al declaraţiei publice, aşa cum prevede noua lege, şi de asemenea, declaraţia de avere sau de patrimoniu, în formula noii legi, care merge în continuare la ANI pentru a fi verificată. Declaraţia se depune la persoana responsabilă din cadrul instituţiei, persoană care are obligaţia să transmită declaraţia de patrimoniu la ANI”, a declarat premierul Emil Boc.
Curtea Constituţională (CC) a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13 care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la începutul consultărilor de la Palatul Cotroceni cu partidele şi formaţiunile parlamentare pe tema ANI, ca ar dori ca Parlamentul să rezolve problema legată de funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate în 10 zile.