Chiuariu: CC trebuie să rămână arbitru, judecătorii Curţii trebuie numiţi prin acord politic

"Nu avem nepărat o problemă structurală privind modul cum îi desemnăm pe aceşti judecători (ai Curţii Consttiuţionale-n.r.)", a spus, joi seara, la TVR Info, deputatul liberal Tudor Chiuariu.

În cadrul emisiunii, în care a fost invitat şi senatorul PSD Toni Greblă, şeful Comisiei juridice din Senat, s-a ajuns la compararea procedurii de numire a judecătorilor pentru Curtea Supremă a SUA cu cea de desemnare a celor de la Curtea Constituţională a României.

Chiuariu a susţinut că în SUA dezbaterea privind numirea unui judecător al Curtea Supremă, care are şi atribuţii constituţionale, este "pe prima pagină a ziarelor", ceea ce nu s-a întâmplat în România, iar din cauza acestei lipse de reacţie a opiniei publice şi mass-media, probabil au ajuns la Curtea Constituţională a României "oameni care nu trebuiau să ajungă acolo".

Totodată, Chiuariu a susţinut că nu este "în niciun caz pentru o soluţie radicală, cea de desfiinţare a Curţii Constituţionale, şi nici pentru preluarea atribuţiilor acesteia de către Înalta Curte de casaţie şi Justiţie".

"Curtea Constituţională trebuie sa rămână în mijlocul acestor instituţii (Parlament, Guvern, Justiţie -n.r.) ca un arbitru", a spus liberalul, precizând că în momentul în care una dintre cele trei puteri, şi anume puterea judecătorească are şi atribuţii de arbritru, ea nu mai poate fi şi jucător - fiind una dintre cele trei puteri - şi arbitru.

În acest sens, Chiuariu a dat exemplu o situaţie cu care Curtea Constituţională a şi fost sesizată: "Unii judecători au dat hotărâri privind creşterile salariale ale lor sau ale colegilor lor".

"Unele dintre acele hotărâri erau abuzuri. Acele abuzuri într-un sistem în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar avea şi atribuţii constituţionale, n-ar mai putea fi stopat", a declarat fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, care s-a pronunţat pentru menţinerea Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, Chiuariu a subliniat că este important modul în care sunt desemnaţi judecătorii constituţionali, indicând "o soluţie simplă".

"Pentru a nu mai avea acuze din partea Opoziţiei, aceşti judecători să fie numiţi prin acordul dintre Putere şi Opoziţie. Cei doi jucători politici desemnează de comun acord un arbitru, ca să arbitreze atât jocul dintre ei, cât şi soarta celor mai importante legi care trec în Parlament", a explicat Chiuariu.

Moderatorul a susţinut că ar fi o "utopie", însă Chiuariu a spus că se procedează aşa "şi-n cazul unor intituţii autonome, care sunt sub control partamentar".

"Desemnarea membrilor acestora se face prin negociere şi prin acordul Opoziţiei cu Puterea", a afirmat Chiuariu, dând exemple Consiliul Naţional al Audioviziualului sau Banca Naţională a României.

Curtea Constituţională se compune din nouă judecători numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.

Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi. Procedura este una formală.

Toni Greblă a reclamat, în emisiunea de la TVR Info, faptul că Guvernul şi-a asumat de "şapte-opt ori" răspunderea în Parlament pe legi foarte importante, demersul fiind reclamat la Curtea Constituţională, unde "cu cinci la patru, ca la hochei" sesizările au fost respinse.

Greblă a explicat că judecătorii CC numiţi de actuala putere dau voturi în favoarea Executivului, în timp ce restul au opţiuni diferite.

Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la Legea dialogului social, cu majoritate de voturi în privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinseci şi cu unanimitate de voturi în privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinseci, CC a constatat, miercuri, că dispoziţiile criticate de Opoziţie sunt constituţionale.

În ce priveşte obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu unanimitate de voturi, CC a constatat că aceasta este neîntemeiată în raport cu criticile formulate.

Pe cele două legi, Guvernul şi-a asumat în 18 aprilie răspunderea în faţa Parlamentului, fiind ultima asumare a Executivului.