Chiuariu: Cine nu l-a lăsat pe Ţuluş să termine dosarele deschise în 2006 liderilor UDMR?

„Am de adresat o întrebare, şi ar fi bine dacă, prin stăruinţa reprezentanţilor mass-media, am afla un răspuns. În 2007 l-am acuzat pe procurorul Ţuluş că joacă alba-neagra cu dosare, că le ascunde sau le scoate din sertare după cum dictează interesele politice ale celui care l-a numit şi l-a menţinut în funcţie, Traian Băsescu”, a susţinut, într-o conferinţă de presă de marţi, Tudor Chiuariu.

Fostul ministru al Justiţiei a afirmat că „Ţuluş a strigat ca din gură de şarpe că vrea să-l revoce din funcţie, fiindcă ar avea interes ca unele dosare să fie oprite şi că nu-l lasă să termine dosarele”.

Potrivit lui Chiuariu, printre dosarele la care făcea referire Ţuluş erau şi dosarele liderilor UDMR, „atunci în Guvernul liberal, acum în Guvernul PD”L: dosar 262/P/2006, care-l privea pe Marko Bela – dosar instrumentat de Ţuluş; Dosar 264/P/2006, care-i privea pe Cseke Attila, atunci secretar de stat, acum Ministrul Sănătăţii, Erdei Doloczki Istvan, deputat UDMR, Szabo Ştefan, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Riedl Rudolf, subprefect Satu Mare – dosar instrumentat de Roşu (Claudia Roşu, cu care Ţuluş a avut o legătură strânsă mai mult timp, în final cei doi căsătorindu-se-n.r.); dosar 87/P/2007, care-l privea pe Verestoy Attila – dosar instrumentat de Ţuluş; dosar 205/P/2006, care-l privea pe Ferencyz Karoly, cumnatul lui Verestoy Attila”.

„Eu am plecat, iar domnul Ţuluş e menţinut în funcţie de domnul Băsescu. Întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns: cine nu l-a lăsat pe domnul Ţuluş să termine aceste dosare?”, a spus Chiuariu.

Deputatul PNL Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, susţine că din momentul în care a cerut revocarea procurorului şef Doru Ţuluş de la DNA i-a fost deschis un dosar, iar fabricarea acestuia a fost o răzbunare prostească, ce continuă după trei ani şi jumătate, magistratul fiind incompatibil.

„Mâine (miercuri-n.r.) începe, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul în aşa-numitul dosar «Poşta». Este de datoria mea, în calitate de deputat şi de fost ministru al Justiţiei, să aduc la cunoştinţa opiniei publice adevărul despre acest dosar. Am vrut să fac câteva precizări referitor la acest dosar, care e legat de numele meu într-un mod abuziv, fără nicio legătură cu realitatea faptelor”, a afirmat, într-o conferinţă de presă de marţi, Tudor Chiuariu.

El a reamintit faptul că acest dosar a fost deschis, „cu o grabă vinovată”, imediat după ce a cerut, în mai 2007, revocarea din funcţie a procurorului şef de al secţiei a II-a a DNA, Doru Ţuluş.

Fostul ministru a subliniat că ,”după toate regulile din justiţia unei ţări civilizate”, Ţuluş „este incompatibil, nu poate fi imparţial cu privire la persoana sa şi ar fi trebuit să stea departe de acest dosar”.

Mai mult, Chiuariu a arătat că această situaţie, în fapt tragică, a atins comicul în martie 2009, când procurorul şef Ţuluş a desemnat-o să facă acte în dosar pe procuroarea Claudia Roşu (actuala soţie a magistratului-n.r.). „Imediat am făcut o cerere de recuzare, prin care am cerut ca atât Ţuluş, cât şi Roşu să nu mai facă acte în dosar”, a precizat Chiuariu, care a continuat citând din motivarea cererii de recuzare: „Doamna Claudia Roşu este într-o incompatibilitate evidentă în a efectua acte în orice cauză ce mă priveşte, având în vedere circumstanţele personale ale procuroarei. Astfel, este de notorietate că doamna Claudia Roşu are, de mai mulţi ani, o relaţie intimă cu procurorul Doru Florin Ţuluş, şeful secţiei a II-a a DNA”.

În 8 mai 2007, procurorul şef Doru Ţuluş afirma, după ce Secţia de procurori a Consilului Superior al Magistraturii amânase discutarea cererii privind revocarea sa din funcţie, că aceasta este dubioasă şi că nu are nimic să-şi reproşeze.

Magistratul a arătat că singurul motiv prevăzut de lege care ar putea fi invocat pentru revocare este doar managementul defectuos.

În 28 octombrie 2008, procurorul Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA, a fost găsit responsabil de inspectorii CSM pentru diverse deficienţe precum înregistrarea eronată a actelor de sesizare, fapt ce a dus la nesoluţionarea la timp a unor cauze.

„Astfel, pe lângă faptul că nu se efectuează cu celeritate activităţi de urmărire penală, soluţiile ce se adoptă în astfel de plângeri nu îşi găsesc fundament în dispoziţiile legii de procedură penală”, concluzionează inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Raportul Inspecţiei Judiciare a CSM concluzionează că, prin neînregistrarea imediată a actelor de sesizare şi delegarea în caz a procurorului pentru efectuarea urmăririi penale, se întârzie, în mod nejustificat, activităţile de urmărire penală ce se impuneau a fi efectuate în raport de specificul cauzelor.

„În cadrul controlului de faţă s-a constatat că, în continuare, se păstrează practica de înregistrare a unor acte de sesizare, valabil formulate, în Registrul de intrare – ieşire a corespondenţei (R-13) şi Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate Direcţiei Naţionale Anticorupţie (R-19)”, semnalează inspectorii.

Concluziile inspecţiei se bazează pe greşelile făcute în opt cazuri.

De exemplu, în 2007 a fost înregistrată plângerea penală formulată de directorul general al unei instituţii, prin care se solicita efectuarea de cercetări penale faţă de un procuror, pentru posibile fapte de corupţie. „Printr-un ordin rezolutiv înscris pe un bilet, ataşat plângerii şi nedatat, procurorul şef de secţie Doru Florin Ţuluş a solicitat procurorului şef adjunct formularea unui punct de vedere pe marginea sesizării”, se arată în raport.

Ulterior, procurorul şef adjunct solicita repartizarea lucrării la un alt procuror, cu motivarea că, la sesizarea aceleaşi instituţii, efectuase cercetări împotriva aceluiaşi procuror adoptând o soluţie de neîncepere a urmăririi penale şi declinare într-un alt dosar, deşi obiectul respectivei cauze penale era diferit de conţinutul plângerii deja soluţionate. La o zi după întocmirea referatului, plângerea penală a fost înregistrată în Registrul de intrare – ieşire a corespondenţei şi repartizată procurorului şef de serviciu pentru verificări, conform ordinului rezolutiv al procurorului şef de secţie, Doru Florin Ţuluş.

„Nici până la data verificărilor de faţă, plângerea penală formulată de directorul general al respectivei instituţii publice nu a fost înregistrată în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală, deşi au trecut mai bine de şase luni de la data înregistrării plângerii la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura centrală”, precizează inspectorii.

Erori s-au înregistrat şi în privinţa unei plângeri prin care se solicita cercetarea unei investiţii de 30 de milioane Euro, pretins a fi efectuată la un anumit imobil de către persoanele nominalizate în plângere. În acest caz, Ţuluş a infirmat o soluţie de neîncepere a umăririi penale, dorind să infirme un raport întocmit de agenţi judiciari.

Nereguli s-au constatat şi în privinţa înregistrării unei plângeri penale prin care se reclama fapta unui primar de a nu respecta o hotărâre judecătorească şi de a atribui, peste conţinutul respectivei hotărâri, o suprafaţă de teren din cea revendicată în beneficiul unor terţe persoane.

Probleme au fost şi la înregistrarea unei plângeri penale formulate de o instituţie, prin care se invoca nelegalitatea unei hotărâri judecătoreşti sub aspectul dispoziţiei de obligare a unui minister la plata unor despăgubiri în valoare de 770 de miliarde de lei vechi către o firmă. „De la data înregistrării plângerii şi până la data de 25 martie, timp de aproape doi ani, plângerea nu a fost înregistrată ca dosar penal şi nici nu au fost efectuate activităţi de urmărire penale”, precizează inspecţia judiciară.

O altă deficienţă remarcată este aceea că unele plângeri sunt trimise structurilor teritoriale fără ca aceste declinări de competenţă să fie justificate. Mai mult, unele din aceste structuri teritoriale cărora le parvin dosare de la centru nu au un serviciu de investigaţii, astfel că nu pot face anchete.

„Se constată, astfel, că sesizarea penală nu a fost deloc înregistrată ca dosar penal la Structura centrală, fiind trimisă la Serviciul Teritorial pentru efectuarea unor activităţi de investigaţie deşi respectiva unitate de parchet nu deţine în organizare un serviciu de investigaţii”, se precizează în raport, referitor la una din plângerile transmise de la centru în teritoriu de către procurorii anticorupţie din subordinea lui Ţuluş.

O altă problemă constatată de inspecţia CSM şi cu ocazia controlului din 2008, ca şi în urma controlului anterior, este că au existat rezoluţii şi soluţionări de cauze de maniere străine codului de procedură penală, motivele pe care procurorii îşi întemeiau unele decizii de NUP neexistând în legea penală.

În 9 octombrie 2008, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistaturii (CSM) şi-a însuşit Raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), cu şase dintre obiecţiunile ridicate de procurorul şef Daniel Morar.

În 15 august 2008, inspectorii CSM au transmis DNA Raportul de control întocmit de inspectori. Conducerea Direcţiei a transmis CSM, în septembrie, obiecţiunile proprii asupra documentului.

Anul trecut, în urma solicitării fostului ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu de demitere a şefului Secţiei a doua din DNA, Doru Ţuluş, al cărui mandat a expirat în 23 septembrie, CSM a făcut un control la această structură.

În urma verificărilor, inspectorii CSM au identificat o serie de probleme, cele mai mari fiind găsite la secţia condusă de Ţuluş. În final, CSM a decis ca după şase luni să se facă un nou control, timp în care să fie remediate deficienţele manageriale.