Chiuariu propune reforma administrativă, crearea regiunilor

Chiuariu precizează că unităţile administrative-teritoriale vor fi regiunile, municipiile şi oraşele.

"Regiunile, în număr de 12, pot urma modelul după care în prezent sunt organizate circumscripţiile curţilor de apel, formate din două-trei judeţe. Guvernatorul şi Consiliul regiunii sunt alese pentru un mandat de patru ani, care în cazul Guvernatorului nu poate fi reînnoit", explică Chiuariu.

Liberalul propune ca toate unităţile deconcentrate ale autorităţilor publice centrale să fie organizate pe acest principiu teritorial, care va deveni principiu constituţional. "Asta va conduce la evitarea reorganizărilor succesive, pe criterii teritoriale, pe care fiecare guvern le operează ca să impună clientela politică proprie în instituţiile publice", arată Tudor Chiuariu.

În opinia liberalului, politizarea funcţiei publice a atins apogeul în timpul mandatului premierului Boc, "prin introducerea angajamentelor de loialitate faţă de premier - reflex al reîntoarcerii la o administraţie de tip feudal - şi numirea pe criterii politice a tuturor şefilor de deconcentrate, chiar împotriva deciziilor instanţelor judecătoreşti şi ale Curţii Constituţionale, cu alte cuvinte, cu violarea gravă, repetată, sistematică a legii".

Funcţia publică neutră şi profesionistă, organizată potrivit principiului carierei, va fi un principiu constituţional.

De asemenea, spune Chiuariu, prin Constituţie se va stabili separarea clară dintre nivelul politic (funcţii numite politic) şi nivelul administrativ (funcţii publice). La nivel central numai miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii de autorităţi şi agenţii şi adjuncţii lor sunt numiţi pe criterii politice.

Înfiinţarea oricărei autorităţi centrale, în subordinea Guvernului sau a ministerelor, trebuie făcută exclusiv prin lege organică, de către plenul Parlamentului, adoptată cu două treimi din votul deputaţilor şi senatorilor.