Cine este Nicolae Ciucă, fostul general care va fi premierul României

Este a doua oară când Nicolae Ciucă primeşte mandat pentru formare unui Guvern. În urmă cu câteva săptămâni el şi-a depus mandatul în lipsa unei majorităţi cu care să meargă în Parlament.

În decembrie 2020, Nicolae Ciucă a fost pentru scurt timp premier intermiar, după ce Ludovic Orban a demisionat.

Nicolae Ciucă este un militar de carieră şi a fost prezent la numeroase misiuni militare în afara ţării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia.

Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după al doilea război mondial.

Nicolae Ciucă s-a născut pe 7 februarie 1967 în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj. A terminat Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, în 1985 şi apoi a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1988. A fost comandant de pluton de lansare, apoi comandant de pluton de cercetare şi instrucţie, pentru ca în 1993 să ajungă ofiţer de stat major în biroul operaţii.

În anul 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, iar pe 25 octombrie 2010 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.

Nicolae Ciucă a fost distins cu Ordinul National „Pentru Merit”, în Grad de Ofiţer, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Cavaler, Semnul Onorific în Serviciul Patriei, XV, XX, Medalia ONU pentru misiunea UNAVEM III, Emblema de Onoare a Armatei României şi Emblema de Onoare a Statului Major al Forţelor Terestre.
Nicolae Ciucă a fost implicat într-un scandal iscat la sfârşitul anului trecut între Ministerul Apărării şi Klaus Iohannis.

Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire cu un an a mandatului gemeralului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinta CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.

Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării Gabriel Leş au acuzat că preşedintele nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.

Situaţia a fost dezbătută în instanţă, care a dat câştig de cauză Administraţiei Prezidenţiale.