Cine sunt şi cum se pregătesc NOILE PARTIDE pentru alegerile locale

Partidul 200 pentru Bucureşti, Partidul Pirat sau Partidul BUN s-ar putea regăsi pe buletinele de vot la alegerile locale, printre formaţiunile politice deja consacrate. Deşi legea a fost simplificată în aşa fel încât un partid poate fi înfiinţat cu doar trei membri fondatori, de aici şi până la spargerea monopolului deţinut de partidele tradiţionale drumul este dificil, admit cei care au avut iniţiativa de a pune bazele unei formaţiuni. Unii spun că legea a fost gândită în aşa fel încât voturile celor care doresc "altceva" să se divizeze între mai multe formaţiuni mici, alţii arată că menţinerea unui singur tur pentru alegerea primarilor le anulează şansele.

Partidul Pirat se mulţumeşte să câştige câţiva consilieri locali

Fondatorul Partidului Pirat, Claudiu Mărginean, a explicat, pentru MEDIAFAX, că organizaţia din România este o filială a partidului mare din Suedia. Această mişcare a luat fiinţă, după ce o razie a poliţiei a închis celebrul site de torrente The Pirate Bay.

Mărginean a explicat că, în anul 2007, era proprietarul unui bar, iar în urma unei razii a poliţiei i-a fost confiscată aparatura de sunet şi a fost obligat să plătească drepturile de autor pentru muzica din respectivul restaurant.

În România, Partidul Pirat îşi propune să schimbe Legea drepturilor de autor. ”Mi se pare exagerat ca, nu ştiu, urmaşii unui artist să primească timp de 70 de ani drepturi de autor pentru o piesă sau pentru o operă realizată în urmă cu mulţi, mulţi ani”, susţine liderul Partidului Pirat.

Partidul Pirat a devenit cunoscut în România după ce a reuşit să schimbe Legea partidelor politice. Judecătorii CCR le-au admis contestaţia şi au decis că articolul prin care un partid poate fi fondat doar cu cel puţin 25.000 de membri, domiciliaţi în cel puţin 18 judeţe ale ţării, minimum 700 în fiecare judeţ, nu respectă Constituţia. ”A fost o muncă de vreo doi ani de zile, timp în care am adunat documente de peste tot, de la Comisia de la Veneţia, din dreptul internaţional etc. Am muncit mult, dar am reuşit. Acesta este obiectivul Partidului Pirat şi în viitor: să schimbe lucrurile punctual”.

Cât despre alegerile locale, Mărginean susţine că este foarte greu ca Partidul Pirat să câştige vreo primărie, însă obiectivul ar fi să obţină ”câţiva consilieri locali”.

200 pentru Bucureşti, tehnocraţi part-time

Partidul 200 pentru Bucureşti este un partid local, iar printre membrii fondatori se află şi omul de publicitate, Bogdan Naumovici. ”Partidul a apărut dintr-o revoltă a oamenilor neimplicaţi în politică, faţă de sistemul politic actual. (...) Numele cred că este autoexplicativ şi se referă la obiectivul de a schimba administraţia locală din Bucureşti, cunoscut fiind faptul că pentru Bucureşti este nevoie de 193 de consilieri locali, 6 primari la sectoare şi un primar general”, a explicat Naumovici, pentru MEDIAFAX.

El susţine că selecţia candidaţilor se face cu ajutorul unei comisii de etică. ”Avem trei criterii destul de clare: să nu fi fost în politică până acum, să nu aibă probleme penale, să nu fi trecut pe la DNA şi mai ales competenţa profesională”, a punctat Naumovici.

Partidul 200 pentru Bucureşti va încheia selecţia candidaţilor după jumătatea lunii aprilie. ”În ceea ce priveşte candidatul pentru Capitală, aici este mai greu. Pentru postul de consilier local, acesta este un job part-time, care îţi permite să îţi desfăşori actualul job. Pentru funcţia de primar trebuie să renunţi la jobul tău actual, iar asta vom decide în urma selecţiei interne”, a mai adăugat acesta.

Bogdan Naumovici susţine că sistemul de alegere al primarilor într-un singur tur dezavantajează partidele mici. ”Cred că explicaţia cea mai simplă este următoarea: dacă la prezidenţiale aveam alegeri într-un singur tur de scrutin, atunci Năstase, Geoană şi Ponta erau preşedinţi. PSD a câştigat mereu în primul tur, aşa că este clar pe cine avantajează acest sistem de vot”.

Partidul BUN, formaţiunea politică cu 0,00%

Preşedintele interimar al Partidului BUN (Partidul Blocul Unităţii Naţionale), Vulpoiu Dorel, susţine că Legea partidelor cu trei membri fondatori a fost o mişcare a marilor partide prin care încearcă să fărâmiţeze cât mai mult voturile ce s-ar îndrepta către partidele mai mici. ”Există un trend către partidele noi undeva între 35-38% şi atunci marile partide au încercat să ciopârţească acest procent în bucăţi cât mai mici”, susţine Vulpoiu.

Vulpoiu consideră că Partidul BUN pleacă de la 0,00%, iar testul alegerilor locale le va arăta exact capacitatea formaţiunii politice. ”Eu vă spun, sincer, că în şedinţele pe care le-am avut cu ai mei, le-am spus că acest partid are 0,00%. M-a întrebat cineva: domnule Vulpoiu, ce o tot ţii, domnule, cu 0,00%. I-am spus că după ce pleacă acasă să nu aibă impresia că după acea virgulă de la zero există ceva, că nu există. Noi suntem un partid nou înfiinţat, urmează să participăm în alegeri, iar în cazul în care am lua 1%, 10% sau 15% înseamnă că suntem pe drumul cel bun”, a declarat Vulpoiu, pentru MEDIAFAX.

Partidul se defineşte drept ”un partid de centru-stânga, care se înscrie în tradiţia de centru-stânga a modernităţii europene, ce poate asigura statutul bunăstării, accesul universal la educaţie şi sănătate şi se înscrie în lupta pentru promovarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului”, conform paginii oficiale.

Partidul Noua Românie susţine că are adeziunea unui român pe oră

Partidul Noua Românie este partid cu acte în regulă de la sfârşitul lui august 2015, însă membrii fondatori susţin că de atunci, în medie, un român se înscrie în fiecare oră în partid. Cosmin Grancea, membru fondator şi purtător de cuvânt al partidului, admite însă că şansele de a obţine un scor bun la alegerile locale sunt mici.

”Până acum, românii au fost nevoiţi să aleagă de fiecare dată între două rele, alegând răul cel mai mic. De acestă dată, nu vor mai fi puşi în această situaţie. Noua Românie nu este răul, este alternativa reală la actuala clasă politică. Românii acum au şansa să aleagă de cine vor să fie reprezentaţi în structurile locale: fie merg pe mâna tinerilor neafiliaţi politic, fie rămân tot cu actualii politicieni care de 26 de ani sunt în funcţii în urma alianţelor electorale”, a spus Grancea, pentru MEDIAFAX.

Partidul Democraţia Directă România, cu sediul în “Agora”

Partidul Democraţia Directă România îşi propune schimbarea sistemului prin trecerea de la democraţia reprezentativă, la democraţia directă. Înfiinţat în Suedia, partidul a fost "adus" în România de un român stabilit acolo de 13 ani, Farca Dorin.

"Locuiesc în Suedia de 13 ani şi am participat la formarea partidului de democratie directă de aici, din Suedia (DirektDemokraterna). Ulterior, în anul 2013, când au început protestele din România, în legătură cu Roşia Montană, gazele de şist, m-am gândit să fac cunoscută această formă de organizare şi în România. La început nu mă gândeam că o să ajungem să formăm un partid, credeam că ideea va fi preluată de mişcările civice de la acea vreme (…)Dacă cumva vom participa la alegerile locale, ne-am gândit să găsim o localitate de test în care putem oferi un exemplu despre cum poate funcţiona democraţia direct”, a explicat Farca Dorin, pentru MEDIAFAX.

Partidul militarilor care ”nu deranjează pe nimeni”

Partidul Naţional pentru Patrie a fost primul partid care s-a înfiinţat pe noua Lege şi este compus, în mare pare, din militari rezervişti. Fondatorul partidului, colonelul Gligor Viorel, susţine că partidul s-a înfiinţat pe Facebook, însă, pe măsură ce se dezvolta mişcarea ”au apărut camarazi prin ţară, oameni care doreau să ajute, dar au apărut şi oportuniştii. Politica este un loc în care oricine poate să intre, dar în momentul în care iese din ea pute”, a spus Gligor pentru MEDIAFAX.

Fondatorul partidului consideră că PNP ”nu va deranja pe nimeni la alegerile locale” pentru că ideile care au stat la baza înfiinţării au fost deja abandonate, tocmai de aceea a preferat să se retragă şi a demisionat din funcţia de preşedinte.

Mişcarea Noua Dreaptă aşteaptă provincia şi euroscepticismul

Mişcarea Noua Dreaptă a profitat de Legea partidelor cu trei membri şi a devenit partid. Una dintre cele mai cunoscute mişcări de extremă din România va intra în alegerile locale, însă reprezentanţii acesteia sunt sceptici. ”Eu sunt gata să pun pariu că niciun partid nou înfiinţat pe noua lege a partidelor politice nu va scoate niciun primar nicăieri(…) discutăm şi de comune, nu doar de municipiile mari din România, care sunt la fel de importante. Pe noi ne interesează în mod deosebit mediul rural”, a declarat Tudor Ionescu, fondatorul partidului Noua Dreaptă, pentru MEDIAFAX. Ionescu a spus că are o strategie pe trei ani şi aşteaptă ca euroscepticismul să devină un curent tot mai puternic şi în România.

Legea partidelor care permite înfiinţarea formaţiunilor politice cu doar trei membri va aduce la startul alegerilor locale şi partide cu lideri consacraţi. Printre aceste partide regăsim Mişcarea Populară, condusă de Traian Băsescu sau ALDE, formaţiune condusă de Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin. De asemenea, în aceeaşi situaţie, se va regăsi şi M10, partidul condus de Monica Macovei sau Uniunea Salvaţi Bucureştiul, care îl are drept lider pe Nicușor Dan. Tot la aceste alegeri locale vom regăsi şi Partidul Puterii Umaniste Social-Liberalii, creat de europarlamentarul Maria Grapini, căreia i s-a alătura şi senatorul Ioan Ghise.