Cioloş, criticat de aleşi pentru schimbarea prefecţilor, dar şi pentru afirmaţiile Ralucăi Prună

Copreşedintele ALDE Daniel Constantin a declarat, luni, la ora Guvernului, că numirile de prefecţi făcute de premierul Cioloş ''au o puternică influenţă politică''.

''Motivul pentru care grupul ALDE a solicitat prezenţa dvs în plen ţine nu neapărat de schimbările operate la nivelul prefecţilor, ci de numirile pe care Executivul le-a făcut în această perioadă şi mai ales de criteriile necunoscute pentru noi care au stat la baza acestor decizii. (…) Am constatat că numirile făcute au o puternică influenţă politică. Au fost instalaţi în funcţie prefecţi şi subprefecţi foşti membri PNL, PDL, actuali membrii PNL, PDL care sunt suspendaţi din funcţie sau apropiaţi ai PNL sau ai PDL'', a susţinut copreşedintele ALDE, de la tribuna Parlamentului.

Daniel Constantin a contestat prefecţii numiţi de Dacian Cioloş în judeţele Argeş, Botoşani, Brăila, Satu Mare, Vaslui, Neamţ.

''(…) judeţul Argeş, domnul prefect Soare este membru suspendat al PNL în conformitate cu propria declaraţie. La Vaslui, despre domnul DaDaniel Olteanucopreşedinta PNL declara anul trecut că ar putea fi un candidat PNL foarte bun candidat la Primăria Bârlad. Dan Nechifor, prefect al judeţului Botoşani, a mai fost prefect susţinut tot de PNL. Cochino Mădălina prefect al judeţului Brăila, de asemenea, cu sprijinul PNL. (…) Radu Bud de la satu Mare un cunoscut membru PNL'', a spus Daniel Constantin.

Copreşedintele ALDE a susţinut că la fel de problematică este şi activitatea celor care au fost numiţi în funcţia de prefect, făcând trimitere la criza bebeluşilor şi la criza apei din judeţul Neamţ.

''Suntem îngrijoraţi de această decizie luată de Guvern care pare că are un vizibil substrat politicianist prin care se urmăreşte obţinerea de beneficii electorale pentru cei din PNL, PDL'', a conchis Daniel Constantin.

În opinia sa, premierul ar trebui să recunoască faptul că ''tehnocraţia nu poate să funcţioneze în România''.

Deputatul UNPR Florin Gheorghe a declarat, pe parcursul dezbaterii, că la finalul acestei legislaturi aleşii vor rămâne cu impresia că ''reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecţi politici, cu alţii la fel de coloraţi în opţiunile lor politice”.

''Luând în calcul că ne apropiem cu paşi repezi de finalul acestei legislaturi personal, am puternice rezerve că aceste reforme se vor mai realiza. Aşadar, vom rămâne cu imaginea că tehnocraţia înseamnă vorbe frumoase, iar reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecţi politici, cu alţi prefecţi, la fel de coloraţi în opţiunile lor politice'', a declarat deputatul UNPR Florin Gheorghe.

La rândul său, deputatul UDMR Mate Andras a afirmat că dacă activitatea unui prefect este de competenţa Guvernului, un ministru al Justiţiei nu are dreptul să spună că ''discuţia despre drepturi este un lux teoretic''.

''Activitatea unui prefect, într-adevăr, este de competenţa Guvernului. Guvernul prin premier are acest drept de a schimba prefecţii şi a numi alţii, dar nu cred că un ministru al Justiţiei să aibă dreptul să spună şi citez ce a apărut în presă că <<discuţia despre drepturi este un lux teoretic>>. Păi, dacă dreptul persoanelor în România este un lux, eu renunţ să mai susţin alocuţiunea'', a spus el.

Deputatul MP Clement Negruţ i-a transmis premierului că şi-a ''ratat menirea din start''.

''Fac doar o mică referire la judeţul Alba. Prefectul de Alba (...) la nici 24 de ore de la destituirea din funcţia de prefect este copreşedinte ALDE. Despre ce vorbim aici, dragii mei? Până unde poate să meargă ipocrizia? Domnule prim-ministru, vă vorbesc şi în calitate de înalt funcţionar public (...) s-a uitat depolitizarea instituţiei prefectului. Este mai politică ca niciodată. Din păcate, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-aţi ratat menirea din start, pentru că prin programul dumneavoastră de guvernare aţi dat dovadă de inconsecvenţă'', a spus susţinut deputatul.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a scris luni pe pagina sa de Facebook, că discuţia despre drepturi este un ''lux teoretic''.

''Câteva clarificări esenţiale, tot pentru formatorii de opinie. 1 — Ordonanţele de urgenţă sunt acte cu putere de lege. 2 — OUG adoptată vineri nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic. 3 — SRI nu a primit absolut nicio competenţă pe care nu o avea până la decizia 51/2016 a CCR. Competenţele sale de cercetare penală specială după OUG sunt exclusiv limitate la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru infracţiuni din titlul X din Codul Penal şi terorism. Pentru toate aceste infracţiuni urmărirea penală este proprie, i.e. exclusiv la procuror, la nimeni altcineva — nu poliţist, fie el şi judiciar, nu alt organ de cercetare penală specială. România nu face aici nicio excepţie. Celor care invocă incorect exemplul altor state membre le sugerez să se uite la agenda europeană pe JAI'', a scris ministrul, luni, pe pagina sa de Facebook.