Cioloş: Nu îmi fac iluzia că într-un an vom porni sau finaliza toate măsurile de combaterea sărăciei. Pachetul de măsuri, finanţat de la buget şi din fonduri UE

"Nu îmi fac iluzia că într-un an de zile vom putea porni sau finaliza toate aceste măsuri şi nici nu am pretenţia să fie considerate ca un pachet al Guvernului. Jucăm rolul de autoritate centrală, de guvern, de coordonare şi vrem să mobilizăm şi coagulăm energii care să tragă în aceeaşi direcţie, deci încercăm să tragem la aceeaşi căruţă.(...) Sunt aici, în pachetul acesta multe măsuri care sunt ale dumneavoastră şi nu avem pretenţia să le luăm, să ni le apropiem şi să ne punem eticheta pe ele. Cred că şansa de reuşită pentru multe aceste măsuri este să continuaţi să vă asumaţi paternitatea lor şi rolul important de implementare a lor", le-a spus premierul reprezentanţilor societăţii civile, a mediului academic şi ai administraţiilor publice locale cu ocazia dezbaterii Pachetului integrat de combaterea sărăciei care a avut loc, miercuri, la Guvern.

Dacian Cioloş a precizat că Guvernul încearcă să "nu încurce mai mult decât să ajute", precum şi să înveţe din experienţa acumulată de factorii implicaţi în combaterea acestui flagel.

Totodată, el le-a cerut reprezentanţilor autorităţilor locale să identifice care sunt măsurile cele mai potrivite pentru comunităţile pe care le reprezintă.

De asemenea, premierul a făcut apel la ONG-uri să analizeze măsurile conţinute de pachet şi să vină cu sugestii şi iniţiative de modificare a lor sau de adăugare a noi măsuri.

Purtătorul de cuvând al Executivului a anunţat că adresa de contact dedicată acestui scop este antisărăcie@gov.ro şi a amintit că sunt aşteptate modificări punctuale pentru fiecare măsură în parte.

Citeşte şi: Un primar i s-a plâns lui Cioloş la dezbaterea antisărăcie că e "sărăcie" de parcări la Guvern

Pachetul de măsuri privind combaterea sărăciei va fi finanţat de la buget şi din fonduri UE

Premierul Dacian Cioloş a anunţat că Pachetul de măsuri pentru combaterea sărăciei va fi finanţat integrat de la bugetul de stat şi din fonduri UE, iar unele măsuri nu sunt "doar ambiţii sau obiective politice", ci condiţionalităţi impuse de Uniunea Europeană.

"Obiectivul nostru este să punem împreună şi să avem un tratament integrat a bugetului naţional cu bugetul din fonduri europene pentru aceste măsuri care multe dintre ele nu sunt doar ambiţii sau obiective politice ale noastre, dar vin ca şi condiţionalităţi din partea Uniunii Europene. Şi atunci, decât să punem în practică unele măsuri doar că ni le cere Uniunea Europeană, vrem să ni le apropiem şi să le integrăm în ceva ce chiar poate să fie util. Să putem spune la sfârşitul acestei perioade bugetare europene că fondurile europene au fost folosite nu doar pentru a fi absorbite într-un anumit procent, ci şi pentru a rezolva anumite probleme", le-a spus Dacian Cioloş participanţilor la dezbaterea publică privind pachetul integrat pentru combaterea sărăciei care a avut loc, miercuri, la Palatul Victoria.

Premierul consideră că nu e nevoie doar să fie alocate fonduri, inclusiv bani europeni, ci mai ales este nevoie ca utilizarea lor să fie eficentă.

"Dincolo de proceduri administrative, de voinţă politică, e nevoie de umanitate în acest proces pentru că lucrăm cu oameni, nu cu numere şi pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, asta presupune prin excelenţă o relaţie interumană", le-a spus premierul celor prezenţi.

El a făcut apel la reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale, ai administraţiei locale, ai mediului academic, la alţi factori implicaţi prezenţi la dezbatere să vină cu experienţa acumulată şi spiritul umanist alături de iniţiativa Guvernului şi a propus înfiinţarea unei coaliţii în acest sens.

Premierul a amintit că planul de măsuri conţine 47 de puncte grupate pe etape din viaţă astfel încât să se poată oferi "o plasă de siguranţă" celor mai săraci din România indiferent de vârstă. Totodată, măsurile preconizate de Guvern vizează îmbunătăţirea locuinţelor, a vieţii în mediul rural, creşterea calităţii învăţământului, precum şi incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, încadrarea în muncă a tinerilor.

El a explicat că strategia conţine priorităţile de intervenţie pe care Guvernul şi le-a propus să le continue sau să le demareze în cursul acestui an, dar a subliniat faptul că foarte importantă este continuitatea programelor.

La dezbatere a fost prezenţi şi ministrul Dezvoltării, vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Muncii, Ana Costea, ministrul Fondurilor Europene, Anca Dragu, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, unii dintre aceştia exprimându-şi punctele de vedere.

Vicepremierul Vasile Dâncu a afirmat că politicile antisărăcie sunt cu atât mai bune cu cât sunt orientate mai precis către anumite segmente de populaţie care ajung sub un prag decent de supravieţuire. În opinia sa, lucrul care este cel mai grav în problema sărăciei este cultura sărăciei care produce sărăcia şi este "o bombă cu efect întârziat".

"Chiar dacă îi considerăm egalii noştrii şi într-o viziune umanistă încercă să îi facem să se simtă egalii noştri, dar ei nu sunt ca şi ceilalţi pentru că ei se singularizează în medii în care au condiţii precare de viaţă, este violenţă, este o cultură a excluderii, a autoetichetării, care îi face să nu poată ieşi din cercul acesta al sărăciei", a spus Dîncu.

El a apreciat prezenţa societăţii civile în acest demers pentru că aceasta aduce "imaginaţie".

"Orice ai face în proiectele noastre care sunt făcute în birou, de la Guvern, pe cifre, cu date statistice, cu bună credinţă şi inteligenţă, cu profesionişti, rişti să rămâi la nivelul unor politici formale care dacă nu sunt duse de instituţii până la capăt rămân în acest domeniu. Cei care - cum se spune la fotbal - vin din iarbă au altă viziune asupra lucrurilor şi o viziune mult mai realistă, o viziunea mult mai apropiată de oameni şi de zona pragmatismului", a mai afirmat Dîncu.

La rândul său, ministrul Muncii, Ana Costea, în intervenţia sa a spus că Guvern îşi propune ca obiectiv de ţară bunăstarea, "antonimul sărăciei", iar setul de măsuri antisărăcie se va implementa sub deviza "Cu oameni şi pentru oameni". În opinia sa, ocuparea forţei de muncă, reconversia profesională, programe destinate tinerilor neîncadraţi într muncă sau în sistemul educaţional, cooptarea antreprenoriatului urban, rural şi social, orientarea beneficiarilor spre piaţa muncii, eficienţa şi eficacitatea alocării de resurse, precum şi identificarea nevoilor individului cu nevoi sociale sunt vectori importanţi pentru combaterea sărăciei şi realizarea incluziunii sociale.

În intervenţia sa, ministrul pentru Fonduri Europene, Ana Dragu, a subliniat faptul că este pentru prima dată când programele de combatere a sărăciei sunt finanţate integrat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri structurale. Dragu a reliefat faptul că aceste programe trebuie să continue pe o durată de mai mulţi ani şi a anunţat că vor fi editate ghiduri care să vină în sprijinul celor interesaţi.

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj a adus în discuţie necesitatea ca forţa cercetării-inovării să fie folosită în atingerea obiectivelor propuse de strategie. De asemenea, el a subliniat faptul că un copil trebuie ajutat nu doar la grădiniţă, ci el trebuie să fie ajutat pe întreg lanţul educaţional aşa încât să existe riscul ca el să fie lăsat în afara şcolii.

La dezbatere au luat cuvântul şi reprezentanţii societăţii civile, majoritatea acestora dând exemple relevante întâlnite în activitatea lor, propunând soluţii şi, în general, apreciind necesitatea Strategiei.