Circa 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne pentru alegeri europene şi referendum

Cele două evenimente au fost organizate pe baza a două legi diferite, Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Ambele acte normative, care conţin reglementări generale şi numeroase lacune, au fost completate cu prevederi ale Legii 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar şi prin mai multe ordonanţe de urgenţă.

Calendarul desfăşurarării celor două evenimente a fost stabilit, separat, prin hotărâri de Guvern, în cazul referendumului, anunţat pe ultima sută de metri, fiind înregistrate, în practică, întârzieri în realizarea anumitor acţiuni prevăzute în documentul adoptat de Executiv. Astfel, completarea BEC pentru referendum cu reprezentanţi ai partidelor parlamentare a fost întârziată faţă de programul stabilit, acest lucru neafectând, însă, desfăşurarea întregului proces deoarece termenele prevăzute în hotărârea de Guvern au fost considerate ca fiind de recomandare şi nu de decădere.

Unificarea - prin folosirea unor „structuri organizatorice” comune - a procesului electoral privind Parlamentul European şi a celui pentru referendum a constituit un subiect de dispută între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Ceea ce la început părea un simplu moft al guvernanţilor, care doreau, astfel, să plătească poliţe mai vechi şefului statului - astfel încât acesta să fie făcut responsabil de toate costurile şi toată mobilizarea suplimentară de persoane implicate în organizarea referendumului - organizarea separată a celor două evenimente s-a dovedit, în practică, necesară şi obligatorie datorită prevederilor legale diferite în baza cărora se desfăşoară cele două evenimente.

Astfel, reglementările diferite pentru referendum şi europarlamentare au făcut ca Biroul Electoral Central constituit în vederea alegerilor europarlamentare să nu poată prelua şi activităţile legate de desfăşurarea referendumului.

Potrivit legii, BEC pentru alegerile europarlamentare este alcătuit din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente, şase reprezentanţi ai partidelor parlamentare, un reprezentant al grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor şi patru reprezentanţi ai partidelor neparlamentare.

În schimb, BEC pentru referendum are în componenţă un număr de şapte judecători şi şase delegaţi din partea partidelor parlamentare, din birou lipsind reprezentanţii partidelor neparlamentare, dar şi reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente. Prezenţa unor observatori din partea AEP la BEC pentru referendum a fost, de altfel, refuzată de majoritatea membrilor BEC. AEP solicitase aprobarea din partea BEC pentru a trimite la Biroul Electoral Central două persoane în vederea întocmirii raportului privind referendumul, pe care AEP trebuie să îl prezinte Parlamentului potrivit legii.

Partidele neparlamentare ale căror reprezentanţi au intrat în componenţa tuturor birourilor electorale de la europarlamentare nu pot, potrivit legii, să facă parte din birourile constituite în vederea consultării populare din data de 25 noiembrie, astfel încât, de la Biroul Electoral Central până la birourile electorale ale secţiilor de votare a fost nevoie s[ fie înfiinţate birouri electorale separate pentru cele două evenimente.

Celor 17529 de secţii de votare organizate pentru alegerile europarlamentare le corespund un număr egal de secţii de votare pentru referendum, care, vor avea, pentru identificare, particula „v.u.” în denumire. Acelaşi număr de secţii de votare au fost constituite pentru euroalegeri şi pentru consultarea populară şi în Bucureşti, respectiv 1434, cifră care cuprinde, în ambele cazuri, secţiile de votare organizate în străinătate, în număr de 181.

BEC pentru referendum şi BEC pentru alegerile europarlamentare au stabilit, ca răspuns la mai multe solicitări, că acelaşi birou de secţie de votare nu poate îndeplini, în acelaşi timp, şi atribuţii pentru europarlamentare şi pentru consultarea polulară.

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente Marian Muhuleţ a declarat că la secţiile de votare din străinătate trebuie să existe birouri electorale separate pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum.

„Birourile electorale ale secţiilor de votare constituite pentru alegerile europarlamentare trebuie să îşi îndeplineasă atribuţiile privind alegerile europarlamentare, nu pot îndeplini şi atribuţii pentru altceva”, preciza purtătorul de cuvânt al BEC pentru euroalegeri, Marian Muhuleţ.

„Cum există două birouri electorale centrale, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cum birourile electorale judeţene sunt diferite pentru cele două evenimente, tot aşa şi birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate trebuie să fie distincte, pentru consultarea populară şi pentru alegerile europarlamentare”, sublinia el.

În urma unei solicitării MAE, care a cerut, invocând numărul redus al personalului, ca în străinătate să se poată constitui birouri ale secţiilor de votare comune pentru europarlamentare şi pentru referendum, BEC pentru referendum a stabilit ca din aceste birouri să poată face parte şi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din străinătate.

Cele două Birouri Electorale Centrale au adoptat, totuşi, de multe ori, hotărâri de interpretare similare, prin care au completat legea privind referendumul şi, respectiv, legea referitoare la alegerile europarlamentare, cu prevederi din Legea privind alegerea membrilor Parlamentului României.

Este vorba, aici, despre adoptarea unor hotărâri prin care preşedinţii BEJ-urilor şi BEM vor fi cei care vor preda la judecătorii buletinele de vot folosite, cele neîntrebuinţate şi cele anulate, ştampilele şi copiile de pe listele electorale permanente şi speciale, această operaţiune fiind făcută, până în prezent, de preşedinţii secţiilor de votare. O astfel de hotârâre a fost adoptată atât de BEC pentru referendum cât şi de BEC pentru europarlamentare.

De asemenea, ambele BEC-uri au prevăzut ca membrii birourilor secţiilor de votare de la referendum să poată vota, pentru Parlamentul European la aceeaşi secţie în care funcţionează, şi pentru referendum la secţia corespondentă, dacă aceasta se află în aceeaşi incintă, şi invers.

Deşi, iniţial, votarea la referendum ar fi trebuit să înceapă, aşa cum prevedea Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, la ora 8.00 şi ar fi trebuit să se încheie la ora 20.00, o ordonanţă de urgenţă adoptată în ultimul moment a stabilit un program de votare comun pentru cele două evenimente, program care începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Hotărâri de interpretare adoptate de Birourile Electorale Centrale au făcut posibilă, de asemenea, funcţionarea în aceeaşi incintă a birourilor electorale pentru referendum şi pentru alegerile europarlamentare.

„Secţiile de votare constituite pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European vor fi organizate în spaţii delimitate distinct, spaţii de natură să permită desfăşurarea operaţiunii de vot în mod separat de activitatea desfăşurată în secţiile de votare din secţia corespondentă, cu acelaşi număr, organizate la Referendumul naţional”, menţiona o hotârâre de interpretare adoptată de BEC pentru euroalegeri.

Pe de altă parte, numărul de cetăţeni aşteptaţi la vot este diferit pentru cele două scrutinuri, acesta fiind de 18267634 de cetăţeni la referendum şi de 18267639 la alegerile europarlamentare, unde pe listele electorale, respectiv în cele speciale, au fost înscrişi cinci alegători comunitari (care aparţin altei ţări din Uniunea Europeană decât România).

Legislaţia privind alcătuirea listelor electorale pentru consultarea populară şi pentru scrutinul european este una contradictorie, aceeaşi noţiune având semnificaţii total opuse în actele normative aferente celor două procese electorale.

Astfel, la alegerile pentru PE, numărul de referinţă, al cetăţenilor aşteptaţi la urne în funcţie de care se stabileşte prezenţa la vot, este cel cuprins în listele electorale permanente, de la acest calcul fiind excluse persoanele omise din aceste liste, care sunt trecute, în ziua votării, în listele suplimentare, dar al căror voturi sunt luate în calcul la stabilirea rezultatelor votării.

Persoanele omise din listele electorale permanente sunt luate, însă, la referendum, în calculul numărului de referinţă al cetăţenilor cu drept de vot în fucţie de care se stabileşte validarea consultării populare.

Listele speciale de la referendum includ persoanele omise din listele electorale permanente, în timp ce, la alegerile europarlamentare, în listele speciale sunt trecuţi cei cinci alegători comunitari.

La alegerile pentru PE, omişii din listele electorale sunt trecuţi în listele suplimentare, alături de cei care votează în altă localitate decât cea de domiciliu, de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi de cei care votează cu urna mobilă. La referendum, în listele suplimentare sunt trecuţi doar cei care votează în altă localitate decât cea de domiciliu, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi votanţii care apelează la urna mobilă.

Ambele legislaţii prevăd obligativitatea, pentru cei care votează, pe listele suplimentare, în altă localitate decât cea de domiciliu să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu şi-au exercitat dreptul de vot în localitatea unde domiciliază.

Centralizarea voturilor este făcută, pentru referendum şi pentru scrutinul pentru alegerea europarlamentarilor, prin scanarea proceselor verbale de constatare a rezultatelor votării, de personalul Institutului Naţional de Statistică, care foloseşte un program de calculator achiziţionat de la SC Net Consulting.

În acest proces, personaluil INS urmează să scaneze, în paralel, procesele verbale venite la birourile electorale judeţene de la referendum şi de la alegerile pentru PE, conducerea INS dând asigurări că, deşi va fi folosită aceeaşi aparatură pentru cele două votări, anunţarea rezultatelor partiale şi finale nu va fi întârziată faţă de programul stabilit.

Deşi conducerea INS solicitase, iniţial, să se renunţe, în cazul scrutinului pentru PE, la prezentarea rezultatelor parţiale privind prezenţa la vot în ziua de 25 noiembrie, această cerere nu a fost acceptată. Astfel INS va prezenta, duminică, date parţiale privind prezenţa la vot la alegerile europarlamentare, orele anunţurilor fiind intercalate cu cele privind prezenţa la vot la referendum.