Cîţu: Comisia Europeană arată că deficitul structural pe 2017 e 3.3%, MFP spune că e în ţinta de 2.9%. Cine minte?

„România este pusă de CE sub supraveghere pentru neresepectarea Pactului Fiscal (şi implicit a Constituţiei). Anticameră procedurii de deficit excesive şi infringement. Documentele CE arată că în 2017 România a spus că va menţine deficitul structural la 2.9% din PIB. În realitate, în 2017 deficitul structural a crescut de la 2.2% în 2016 la 3.3% în 2017. Şi ca să fie şi mai clar, pentru a respecta Constituţia deficitul structural în 2017 trebuia să fie la 1% din PIB. Astfel CE penalizează România pentru că nu respectă un tratat semnat cu UE ( o regulă fiscală). Vineri, 15 iunie 2018, Ministerul Finanţelor Publice a publicat, în sfârşit, raportul despre execuţia bugetară pentru 2017. În raport MFP spune că şi-a atins “tinta” de deficit structural în 2017 de 2.9% din PIB. (pagina 7) Cine minte?”, arată, într-o postare vineri pe Facebook, senatorul PNL Florin Cîţu.

Liberalul mai spune că va adresa o întrebare oficială pe acest subiect Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi totodată demonstrează că este falsă şi propagandistică abordarea social-democraţilor care susţin că trebuie să existe deficit pentru a avea creştere economică.

„P.S. Uite că la alţii se poate. Să se termine cu propaganda “ai nevoie de deficit pentru a creşte”. Doar incompetenţii şi hoţii au nevoie de deficit pentru a avea creştere economică. EUROSTAT, în 2017 s-au înregistrat excedente bugetare în Malta (+3,9%), Cipru (+1,8%), Cehia(+1,6%), Luxemburg (+1,5%), Suedia şi Germania (+1,3%), Olanda (+1,1%), Danemarca (+1,0%), Bulgaria (+0,9%), Grecia şi Croaţia (+0,8%), şi Lituania (+0,5%), în timp ce un echilibru bugetar a fost raportat de către Slovenia. ele mai mici deficite bugetare s-au înregistrat în Irlanda şi Estonia (-0,3%), Letonia (-0,5%) şi Finlanda (-0,6%)”, completează Cîţu.

Potrivit raportului privind execuţia bugetară pe anul 2017, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, „bugetul pe anul 2017 a fost construit cu un deficit cash de 2,96% din PIB (venituri 31,2% din PIB şi cheltuieli 34,2% din PIB) căruia îi corespunde un deficit ESA de 2,98% din PIB şi un deficit structural de 2,91% din PIB”.