Cîţu: Dragnea e fericit să crească rata inflaţiei de la o lună la alta, care acţionează ca o taxă

"În aprilie 2018 rata inflaţiei, această taxă impusă de Dragnea, i-a costat pe români în medie 0.2% din puterea de cumpărare a salariului mediu net. Doar într-o luna salariile au fost tăiate cu 0.2% faţă de luna precedentă. Să fie foarte clar. În aprilie preţurile au crescut cu 0.5% în timp ce salariul mediu net doar cu 0.3%. Astfel, în aprilie românii au sărăcit la ordinul lui Dragnea. Rata inflaţiei acţionează exact ca o taxă. De aceea Dragnea este fericit să o tot crească de la o lună la alta. Pentru el o rată a inflaţie de peste 10% ar fi ideal şi acolo încearcă să ne ducă. Taxa pe sărăcie - ia bani din buzunarele românilor (puterea de cumpărare) şi îi duce la buget fără să trebuiască să dea ordonanţe de urgenţă", a afirmat luni senatorul PNL Florin Cîţu, într-o postare pe Facebook.

Liberalul face referire la salariile din luna aprilie a acestui an, prezentate în datele Institutului Naţional de Statistică (INS), care în opinia sa, indică o uşoară scădere a câştigului salarial mediu net în sectorul bugetar.

"În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net fată de luna precedentă în învăţământ (‐1,8%), respectiv în administraţia publică (‐0,2%) (INS). Pentru învăţământ salariile au fost tăiate cu 2.3% iar în administraţia publică cu 0.7%. Dar pentru aceşti oameni a fost măcel. Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat după cum urmează: -cu 33,3% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 14,6% în extracţia minereurilor metalifere; între 5,0% şi 9,0% în fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităti profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. (INS)", a completat Cîţu.

Senatorul PNL a oferit explicaţii şi despre motivele pentru care PSD are interesul să menţină o rată a inflaţiei ridicată.

"Dar de ce este rată inflaţiei taxa pe sărăcie? Pentru că îi afectează pe cei care trăiesc din salariu şi nu au bani investiţi de unde să mai primească venit. Este nevoie de bani la buget ca de aer. Investitorii străinii cer dobânzi care pun şi mai mare presiune pe buget. Aşa că Dragnea vrea să forţeze explozia preţurilor pentru a colecta cât mai mulţi bani la buget. În acest fel nu creşte imediat TVA sau alte taxe doar creşte gradul de sărăcie. Se foloseşte de această taxă cât poate pentru că nu este o taxă pe care o vedem imediat aşa cum am vedea dacă vine cu TVA mai mare sau cu desfiinţarea pilonului 2 de pensii (ambele soluţii păstrate pentru partea a doua a lui 2018)", a mai spus liberalul, în postarea de pe reţeaua de socializare.

Florin Cîţu mai precizează că liderul social-democrat Liviu Dragnea nu doreşte ca Banca Naţională a României (BNR) să mărească dobânzile deoarece vrea o rata a inflaţiei cât mai crescută.

"Acum sper că este clar şi scandalul început de Dragnea cu BNR. Dragnea nu vrea că BNR să crească dobânzile pentru că doreşte o inflaţie cât mai mare. De aceea în scrisoarea către BNR ameninţă şi cere explicaţii pentru creşterea dobânzilor. Dragnea speră la o rată a inflaţiei aproape de 10% pentru a putea creşte colectarea. BNR, deşi târziu, începe să strice planurile lui Dragnea şi de acea acesta a luat foc. Mâine INS (n.r. marţi, 12 iunie) publică valoarea taxei Dragnea pe sărăcie pentru luna iunie 2018. Să vedem câţi bani ne-a mai luat dictatotrul din buzunar", a conchis senatorul liberal.

INS a prezentat luni estimările pe luna aprilie cu privire la preţuri şi salarii. Potrivit institutului, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: - cu 33,3% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 14,6% în extracţia minereurilor metalifere; - între 5% şi 9% în fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

„În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,8%), respectiv în administraţia publică (-0,2%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în sănătate şi asistenţă socială (+2,3%) comparativ cu luna precedentă”, a mai comunicat INS.

În luna aprilie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.512 lei, cu 0,5% mai mare decât în luna martie 2018, iar câştigul salarial net a fost de 2.713 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 9 lei (+0,3%), mai arată datele INS.