Ciucă, despre acordul semnat la Bucureşti: Ne va permite să facem faţă mai bine provocărilor

„Acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, în acelaşi timp, securitatea energetică. Prezenţa dumneavoastră aici, doamnă preşedintă Von der Leyen, este, de asemenea, o confirmare a importanţei strategice a acestui acord din perspectiva conectivităţii UE. Pe timp de criză, trebuie să rămânem uniţi şi să punem laolaltă potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi în infrastructura energetică, iar în cooperare cu partenerii noştri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre şi pentru regiune. Pe cale de consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi hub energetic regional, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei”, a spus premierul Ciucă.

Acordul marchează, adaugă acesta, un pas important înainte spre consolidarea cooperării noastre pe termen lung în domeniul energiei.

„Semnarea acestui document reprezintă o etapă importantă, parte a eforturilor Uniunii Europene de creştere a rolului electricităţii verzi în combaterea efectelor încălzirii globale. Acesta va contribui inclusiv la întărirea rezilienţei sistemelor energetice. Acordul ne va permite, de asemenea, să facem faţă mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică. Aceste provocări sunt reprezentate de actuala criză energetică exacerbată de războiul neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, de efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiilor noastre, precum şi de presiunea inflaţiei. Sectorul energetic a fost puternic afectat de turbulenţele de pe pieţele energetice, de preţurile ridicate şi volatile la energie şi de insecuritatea energetică la nivel global. În linia angajamentului asumat la întâlnirea regională a miniştrilor energiei, desfăşurată în luna septembrie la Bucureşti, putem contribui împreună la identificarea soluţiilor necesare pentru consolidarea aprovizionării cu energie a economiilor noastre, precum şi a partenerilor şi prietenilor noştri occidentali, a căror bunăstare este strâns legată de regiunea noastră. Niciodată nu a fost mai important decât acum să valorificăm potenţialul existent în scopul dezvoltării comerţului cu energie electrică verde între Republica Azerbaidjan şi Georgia, pe de o parte, şi Europa, pe de altă parte.
Acest lucru este extrem de important cu atât mai mult cu cât România, împreună cu partenerii săi din UE şi de la nivel global, colaborează îndeaproape pentru avansarea contribuţiilor active la înfăptuirea tranziţiei energetice şi climatice, ambiţii consacrate în Acordul de la Paris din 2015 şi în Pactul Verde european”, a transmis Ciucă.

Potrivit acestuia, România este pe deplin angajată să transforme în acţiune prevederile acordului guvernamental: „Mulţumim încă o dată tuturor părţilor pentru cooperarea şi perseverenţa cu care au lucrat în a pune bazele Parteneriatului nostru strategic cvadrilateral. Nu în ultimul rând, doresc să salut progresul obţinut în ceea ce priveşte livrarea de gaz azer către România, care va fi operaţională începând cu prima parte a anului 2023. Aceasta este o veste extrem de îmbucurătoare, iar România va avea astfel o garanţie suplimentară de securitate energetică. Înainte de a încheia, doresc să adresez mulţumiri deosebite Ministerelor Energiei şi Afacerilor Externe, care au lucrat intens şi cu sârguinţă la găsirea de soluţii în plan bilateral şi regional pentru protejarea securităţii noastre energetice”.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

În momentul de faţă, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configuraţia iniţială, cablul va fi realizat în şase ani, va ajunge până în România şi va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin şi 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerţul regional de electricitate, va augmenta oportunităţile de export ale ţărilor producătoare de energie electrică şi va întări securitatea energetică în Europa şi în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcţii concrete de cooperare, precum: transportul şi furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan şi Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficienţa energetică şi conservarea energiei; activităţi în domeniile producţiei, transportului şi comerţului de energie regenerabilă şi hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităţilor şi al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă şi hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.