Ciucă: În ultimii ani, Rusia şi-a sporit ameninţările hibride cu scopul de a schimba frontierele

În ultimii ani, Rusia şi-a sporit agresivitatea, retorica distructivă şi ameninţările hibride, cu scopul de a schimba frontierele şi de a reconfigura arhitectura de securitate în funcţie de propriile interese, spune premierul Nicolae Ciucă la „Euro-Atlantic Resilience Forum - Black Sea Perspectives”.

Urmărește
378 afișări
Imaginea articolului Ciucă: În ultimii ani, Rusia şi-a sporit ameninţările hibride cu scopul de a schimba frontierele

Ciucă: În ultimii ani, Rusia şi-a sporit ameninţările hibride cu scopul de a schimba frontierele

„Rezilienţa este unul dintre cele mai versatile şi complexe concepte cu care se confruntă NATO. Într-o perioadă în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex şi mai ameninţător, cu o dinamică îngrijorătoare în ceea ce priveşte evoluţia şi natura ameninţărilor, creşterea rezilienţei noastre pentru a ne pregăti mai bine capacitatea de a rezista şi de a răspunde este un element central în activitatea Alianţei. Fundamentele acestui principiu al rezilienţei sunt consacrate în art. 1 alin. 3 din Tratatul de la Washington, care stipulează că: <Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului tratat, părţile, separat şi în comun, prin intermediul unui autoajutor continuu şi eficient şi al ajutorului reciproc, îşi vor menţine şi dezvolta capacitatea individuală şi colectivă de a rezista unui atac armat>. În ultimii ani, acest concept a căpătat mai multă vizibilitate şi tracţiune în cadrul NATO. Acesta a evoluat de la energie şi schimbări climatice la gestionarea crizelor şi răspunsul la ameninţările hibride, cuprinzând o gamă largă de situaţii, de la nivel societal la nivel naţional şi transnaţional. Principiul-cheie este că rezilienţa naţională şi colectivă reprezintă o bază esenţială pentru o descurajare şi o apărare credibile şi pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor principale ale Alianţei. Considerăm că aceasta este vitală în eforturile de a proteja societăţile, populaţiile şi valorile comune ale aliaţilor”, afirmă Nicolae Ciucă.

El aminteşte că în 2016, la Varşovia, a fost adoptat un angajament de consolidare a rezilienţei împotriva întregului spectru de ameninţări, inclusiv a ameninţărilor hibride, din orice direcţie, urmat, în 2021, de un angajament privind rezilienţa

„În ultimii ani, Rusia şi-a sporit asertivitatea, retorica distructivă şi ameninţările hibride, cu scopul de a schimba frontierele şi de a reconfigura arhitectura de securitate în funcţie de propriile interese. Anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, a fost o dovadă clară a acestui comportament conflictual. Anul acesta am asistat la o evoluţie negativă dramatică a acestei tendinţe. La 24 februarie, Rusia a decis să atace un stat paşnic şi independent, readucând, pentru prima dată după mulţi ani, războiul pe continentul european. Astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice şi, având în vedere evoluţiile actuale, va rămâne astfel pe termen lung. Confruntată cu această ameninţare fără precedent, NATO a răspuns prompt şi adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei rezilienţe. Organizaţia noastră a făcut acest lucru prin consolidarea posturii de descurajare şi de apărare a Alianţei, prin acordarea de asistenţă partenerilor în consolidarea propriei rezilienţe, precum şi prin furnizarea unui răspuns cu spectru complet la toate ameninţările şi provocările viitoare, inclusiv cele cibernetice, hibride, energetice, CBRN, de dezinformare”adaugă premierul.

Ciucă afirmă că rezilienţa a devenit una dintre priorităţile atât ale organizaţiilor internaţionale, cât şi ale guvernelor naţionale.

„Provocările emergente ale lumii moderne înseamnă că rezilienţa trebuie să fie diversificată şi consolidată. În ultimii ani, România s-a adaptat la aceste nevoi de contracarare a numeroaselor ameninţări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ci şi prin crearea de noi instituţii şi infrastructuri pentru a face faţă acestor provocări. E-ARC - Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă - face parte din această infrastructură. Iniţiativa de a înfiinţa şi găzdui Centrul euro-atlantic pentru rezilienţă a apărut ca parte a răspunsului la evaluările NATO, UE şi naţionale privind necesitatea de a intensifica eforturile pentru a aborda în comun o gamă largă de provocări legate de ameninţările hibride. În perioada relativ scurtă de la inaugurarea sa, găzduită de ministrul afacerilor externe la 31 mai 2021, în prezenţa preşedintelui României şi a unor înalţi oficiali din NATO şi UE, E-ARC s-a dovedit a fi un partener valoros. România are o bună reputaţie în domeniul securităţii cibernetice, iar acest lucru a fost recunoscut în mod clar de către statele membre ale UE atunci când am câştigat licitaţia pentru găzduirea Centrului European de Competenţă în Securitate Cibernetică (ECCC) la Bucureşti. Aşadar, cu toţii ne confruntăm cu vremuri tulburi, mai ales aici, în Flancul Estic şi pe malul Mării Negre. Dar eforturile noastre naţionale individuale, combinate cu cele ale aliaţilor şi partenerilor noştri, ne-ar ajuta să îmbunătăţim rezilienţa şi să ne protejăm populaţia şi teritoriile, fie că este vorba de cele naţionale, europene sau ale NATO”, încheie premierul Ciucă.

Prima ediţie a Forumului euro-atlantic pentru rezilienţă, organizat la Bucureşti, cu peste 1500 de participanţi, se bucură de prezenţa a peste 50 de speakeri din România, Statele Unite, Franţa, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Republica Moldova, Estonia, Suedia, Finlanda, Israel, Republica Coreea si Serbia.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici