Ciucă: România, model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului

„Găzduirea acestei reuniuni la Bucureşti este expresia susţinerii constante pe care România o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului. Am alcătuit, alături de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, un program complex, pe care l-am dorit a fi cât mai divers, cuprinzând atât dezbateri de fond, cât şi elemente culturale. De altfel, după cum cunoaşteţi, în ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului şi educaţia privind Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului final al Comisiei internaţionale Elie Wiesel. Recomandările conţinute în raport ne-au determinat să luăm măsuri imediate şi ferme pentru implementarea lor. Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante realizate de România în materia comemorării Holocaustului şi a educaţiei privind Holocaustul”, spune Nicolae Ciucă, prezent la deschiderea oficială a celei de a patra reuniuni a Grupului de lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene de combatere a antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti.

El a amintit că la începutul anului 2021, Guvernul României a desemnat un reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului şi a xenofobiei.

„Vă asigur că angajamentul României pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis! Vom continua să susţinem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeaşi determinare şi ataşament, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este în creştere în Europa şi în întreaga lume. Comunităţile evreieşti de pe continentul european resimt din plin aceste evoluţii. Pandemia de COVID-19 a condus la o deteriorare a situaţiei, iar membri ai comunităţilor evreieşti au devenit ţinte directe ale discursului instigator la ură, răspândit mai ales în mediul online, ale teoriilor conspiraţioniste şi ideologiilor radicale. Membrii acestei comunităţi se tem să poarte în public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei, se tem să meargă la sinagogi şi se tem chiar pentru siguranţa lor. În acelaşi timp, răspunsurile statale şi societale la această situaţie sunt de multe ori calificate ca fiind slabe sau ineficiente. Este de datoria noastră să recunoaştem că este nevoie de eforturi suplimentare pentru eradicarea acestui flagel. Constatăm că, din păcate, aceste fenomene câştigă tot mai mult teren”, adaugă premierul.

Potrivit lui Ciucă, agresiunea militară ilegală, ilegitimă şi neprovocată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a arătat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric şi dezinformare susţinute de la nivel statal.

„Totodată, ne-a reamintit tuturor responsabilitatea ce ne revine, în calitate de reprezentanţi ai statelor, de a intensifica eforturile noastre în acest plan pentru a preveni şi combate eficient asemenea evoluţii nefaste. Din aceste considerente agenda reuniunii Grupului de lucru cuprinde o sesiune dedicată efectelor pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei le generează asupra memoriei Holocaustului. Suntem bucuroşi să avem alături de noi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti ucrainene şi ai autorităţilor din Ucraina, acest stat greu încercat de război, şi să putem afla astfel, în mod direct, care este situaţia reală. În egală măsură, doresc să salut călduros participarea unor membri ai comunităţii evreieşti din Republica Moldova, precum şi a reprezentanţilor executivului şi să reconfirm, şi pe această cale, că suntem alături de Republica Moldova în eforturile sale de a face faţă dificultăţilor cauzate de actualul context geopolitic”, mai spune Ciucă.

De asemenea, premierul Ciucă afirmă că scopul acţiunilor comune trebuie să fie acela de a proteja valorile şi principiile pe care Europa se fundamentează – drepturile omului, democraţie, egalitate, respectarea libertăţilor cetăţeneşti.

„În acest context, promovarea respectării drepturilor omului are un rol crucial, deoarece permite societăţilor bazate pe democraţie participativă să asigure platforme de exprimare şi reprezentare incluzive. Drepturile omului sunt, pe de o parte, un obiectiv în sine, dar şi o bază pentru dezbateri şi schimburi de opinie. Ele sunt parte din valorile care fac ca societăţile să prospere şi una dintre premisele unei democraţii consolidate. Dezvoltarea rezilienţei societale la dezinformare, discurs instigator la ură, radicalizare, discriminare şi antisemitism necesită o abordare plurivalentă şi un parteneriat solid între trei actori principali: stat, societate civilă şi mediul academic. Astfel, comemorarea Holocaustului, onorarea memoriei victimelor, dezvoltarea cercetării şi a educaţiei privind Holocaustul se pot face doar pe baza solidă a acestui parteneriat tripartit. În acest sens, vom continua să sprijinim organizarea de evenimente, precum cel de astăzi – le considerăm o platformă de schimb de bune-practici, dar şi o formă de promovare a modului nostru de viaţă european şi a felului în care ne protejăm cetăţenii şi valorile”, încheie Ciucă.