Ciucă: Vă propun să nu mai vorbim atât de des în termeni negativi despre România

„Ziua de 1 Decembrie 1918 nu a fost doar o întâmplare fericită pentru români, într-un context potrivit, după încheierea Primului Război Mondial. Acest moment istoric unic este rezultatul acumulat al unei evoluţii naturale de la opresiune la autodeterminare. Este încununarea dreptului la autodeterminare al poporului român. De fiecare dată când sărbătorim 1 Decembrie 1918 ar trebui să ne aducem aminte în mod automat de toate momentele esenţiale în formarea naţiunii române: opera marilor cărturari ai Şcolii Ardelene, mişcarea de eliberare de sub domniile fanariote, efervescenţa mişcărilor revoluţionare din 1848, curajul celor două Principate Române de a se uni într-un singur stat la 24 ianuarie 1859, câştigarea independenţei în 1877 şi, cel mai important, jertfa de sânge a poporului român care şi-a câştigat dreptul la autodeterminare în Primul Război Mondial”, a spus premierul Ciucă.

Prim-ministrul a continuat: „Ce au în comun toate aceste momente istorice? Un singur lucru: unitatea naţională, unitatea de voinţă. Tot ce a făurit bun România modernă a făurit atunci când poporul şi elitele sale au avut împreună un obiectiv naţional major. Naţiunea română este rezultatul evoluţiei istorice, iar statul român modern este rezultatul naţiunii ca produs istoric. Vreau să fiu foarte bine înţeles. 1 Decembrie 1918 este actul de dreptate al istoriei. Marchează momentul unic în care naţiunea română în ansamblul său şi-a primit statul în integralitatea sa”.

Potrivit lui Nicolae Ciucă, în fiecare an, la 1 Decembrie, nu sărbătorim doar un eveniment istoric fondator. Sărbătorim statul român cu cele trei componente ale sale – poporul, teritoriul şi suveranitatea: „Poporul român a fost greu încercat de-a lungul istoriei. Dar am rezistat, am perseverat, am supravieţuit şi ne-am dezvoltat. Cel mai mare rău al istoriei noastre moderne a fost reprezentant de toate regimurile autoritare şi totalitare din secolul al XX-lea, în frunte cu marea eroare comunistă. Ca urmare a acestor regimuri totalitare care au acoperit o jumătate de secol, poporul român şi instituţiile statului trebuie să ardă etape, să genereze o ruptură de ritm, o recuperare a decalajului pe care îl avem faţă de Occident, o linie directă spre viitorul pe care îl merităm şi o accelerare a dezvoltării României. Misiunea noastră trebuie să fie naţiunea română ca naţiune europeană, un popor format din indivizi liberi, deopotrivă cetăţeni români şi europeni, cu drepturi şi libertăţi garantate, respectaţi în ţară şi în străinătate. În esenţă, misiunea noastră trebuie să fie demnitatea naţiunii române”.

În ce priveşte cea de-a doua componentă a statului - teritoriul - Ciucă a afirmat: „Nu suntem singuri în această lume. Prin aderarea României la UE şi NATO, teritoriul naţional a devenit un teritoriu cu multiple garanţii de securitate. Putem să înţelegem cât de importantă este apartenenţa noastră la NATO şi UE dacă ne uităm cu atenţie la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Acest război a readus în discuţie revizionismul teritorial, un vestigiu al istoriei şi o dovadă certă că unele state şi popoare nu pot să îşi depăşească condiţia istorică şi nu pot face saltul calitativ necesar pentru a păşi într-un viitor al păcii. Misiunea noastră trebuie să fie integrarea accentuată în spaţiul de libertate şi prosperitate occidental, inclusiv prin aderarea la Spaţiul Schengen. Aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv naţional strategic. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a îndeplini acest obiectiv. Trebuie recunoscut faptul că deja am făcut un pas esenţial prin ridicarea MCV. Ridicarea MCV înseamnă recunoaşterea încrederii partenerilor noştri în funcţionarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, premisele oricărei democraţii constituţionale consolidate. Aderarea la Spaţiul Schengen nu este doar o expresie a reformelor şi investiţiilor pe care România le-a făcut până acum. Este, deopotrivă, o expresie a încrederii şi cea mai sigură garanţie din partea partenerilor noştri europeni că România este şi va rămâne ferm ancorată pe axa de dezvoltare occidentală”.

Premierul a continuat afirmând că Europa are în faţă un proces de transformare în perioada următoare sub efectul reaşezărilor geo-economice şi geopolitice: „Planul nostru comun, la care suntem chemaţi să construim cu toţii, pentru că toţi, mai ales în această sală, reprezentăm cetăţenii României şi aşteptările lor şi putem consolida uniunea din care facem parte. Iar cetăţenii aşteaptă ca politicienii să se lupte pentru interesul naţional al României. Noi românii suntem egali în drepturi cu orice alţi cetăţeni europeni. Vă propun să nu mai vorbim atât de des în termeni negativi despre România. La noi este totul rău de 30 de ani, deşi progrese importante au existat, la noi nu merge nimic, noi suntem mai prejos decât alţii. Haideţi să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci şi al Opoziţiei! Bucuriile, ca şi neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor”.

Apoi, premierul s-a referit la cea de-a treia componentă a statului: suveranitatea: „mai exact modul în care se exercită puterea de stat. După căderea regimului comunist în 1989, România a revenit la un sistem constituţional bazat pe limitarea puterii prin drept, în baza principiului separaţiei puterilor în stat, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în acord cu tratatele şi pactele la care România este parte. Din această perspectivă, misiunea noastră trebuie să fie consolidarea democraţiei constituţionale, prin asigurarea eficienţei instituţionale în realizarea marilor servicii publice pentru cetăţeni. Consolidarea democraţiei constituţionale şi exerciţiul puterii în mod democratic reprezintă un proces evolutiv, care nu se termină niciodată. Într-o lume din ce în ce mai competitivă, trebuie să fim din ce în ce mai eficienţi în exercitarea atribuţiilor fiecărei autorităţi şi în remodelarea marilor servicii publice: educaţie, sănătate, infrastructură, administraţie publică, justiţie, ordine publică, securitate şi apărare. Dacă aceste servicii funcţionează eficient, atunci vom avea baza materială pentru dezvoltarea şi protejarea economiei româneşti şi, pe cale de consecinţă, pentru îndeplinirea obligaţiei constituţionale de a asigura un nivel de trai decent la nivelul societăţii, o creştere puternică a calităţii vieţii. Prin calitatea vieţii înţelegem un complex de factori care ţine de sistemele publice de sănătate, învăţământ, funcţionarea administraţiei, infrastructură şi serviciile publice. Reducerea decalajelor în aceste domenii este proiectul de modernizare a României astăzi. Împreună putem recâştiga încrederea românilor arătând că suntem capabili să punem în mişcare un asemenea proiect, că îl urmărim cu responsabilitate şi tenacitate”.

Pentru a ajunge la acest salt calitativ, este nevoie de modernizarea statului român şi eficientizarea marilor servicii publice. Aceste obiective nu se pot realiza decât prin investiţii puternice de la bugetul de stat, dar mai ales prin investiţii externe, care sunt, în esenţă, expresia încrederii în România.

„Sper că toată lumea este de acord că modernizarea României nu se poate face în afara UE şi a investiţiilor din fonduri europene. Ca atare, trebuie să acţionăm în consecinţă. La 104 ani de la Marea Unire, la 32 de ani de la căderea regimului comunist şi la 15 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, parcurgem un moment istoric de mare responsabilitate, crucial pentru viitorul naţiunii noastre. Acum avem şansa istorică să finalizăm marile proiecte restante pentru modernizarea statului român, prin accelerarea integrării în Uniunea Europeană şi prin investiţiile pe care Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă le cuprinde pentru următorii ani. Ca să îndeplinim aceste obiective de ţară trebuie să facem trecerea de la politică măruntă la marea politică. Trebuie să acţionăm ca adevăraţi oameni de stat, cu înţelepciune, responsabilitate şi moderaţie pentru a nu pierde un moment istoric unic pentru dezvoltarea României”.

Potrivit lui Ciucă, cel mai mare pericol vine din promovarea unor viziuni politice limitate, populiste, iliberale, extremiste, prin care poporul este pus împotriva statului, iar statul este decredibilizat prin minciună, manipulare sau ştiri false.

„Un alt pericol mai puţin vizibil în societatea noastră, dar cu efecte negative profunde este acţiunea electorală în absenţa alegerilor. Modernizarea statului nu se poate face dacă fiecare partid politic gândeşte în funcţie de procente şi de conjuncturi trecătoare. Oamenii nu aşteaptă mesaje bine ticluite, ci măsuri guvernamentale bine construite. De 1 Decembrie, Ziua unităţii tuturor românilor, aş vrea să adresez un apel partidelor politice reprezentate în Parlament, societăţii civile şi mass-media: să instituim un moratoriu, să încercăm cu toţii să punem între paranteze caracterul pre-electoral al anului 2023. Haideţi să folosim anul viitor pentru a ne lua un răgaz din competiţia electorală. Să avem, împreună, Putere şi Opoziţie, o discuţie aşezată şi raţională asupra viitorului României. Avem o datorie istorică să aducem România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democraţii europene. Acesta este singurul proiect de ţară pe care îl avem de îndeplinit în următorii ani: să asigurăm eficienţa instituţională şi să susţinem dezvoltarea economiei şi a nivelului de trai, cu moderaţie, echilibru şi în deplină securitate. Ca să realizăm acest lucru, viitorul proiect de ţară trebuie să se axeze pe următoarele teme: profilul economiei româneşti în prezent şi viitor, educaţia şi soluţiile la problema demografică, sistemul de pensii în ansamblul său, sistemul de sănătate, reforma administrativ-teritorială, rolul României într-o lume în schimbare”.

„1 Decembrie este o zi de sărbătoare şi trebuie să o onorăm cum se cuvine. Să spunem tinerilor că România are un viitor. Să spunem intelectualilor că România are nevoie de îndrumarea lor. Să spunem celor care lucrează în ţară sau străinătate că România este rezultatul muncii lor. Să spunem antreprenorilor că România are nevoie de creativitatea şi determinarea lor. Să spunem pensionarilor acestei ţări că România va avea grijă de ei aşa cum şi ei au avut grijă de România. Pentru că noi toţi, împreună, uniţi, iar nu divizaţi putem realiza şi definitiva singurul proiect de ţară care ne poate duce mai departe – o naţiune română europeană. La mulţi ani România, la mulţi ani, români!”, a încheiat prim-ministrul.