CNS: Memorandumul de la Topliţa, o declaraţie nedemnă pentru românii care trăiesc în Ţinutul Secuiesc

"Foarte vag am luat cunoştinţă de acest forum, de la Topliţa. Nu ne-au invitat, deşi este vorba de un forum care priveşte locuitorii Ţinutului Secuiesc. A fost convocat un forum etnic, tocmai de cei care aparţin comunităţii majoritare din România. Românii din Ţinutul Secuiesc sunt un caz fericit, pentru că, chiar dacă şi românii din Gheorgheni (care reprezintă 10 la sută din totalul populaţiei - n.r.), spre exemplu, trăiesc sentimentul minoritarului, acesta nu e identic cu cel al unui maghiar din Târgu Mureş, Luduş sau Sighişoara", a spus Andrassy.

Andrassy a spus că, în ciuda memorandumului de la Topliţa, Ţinutul Secuiesc "este o realitate istorică de netăgăduit", care s-a bucurat circa 800 de ani de autonomie teritorială şi unde s-a vorbit limba maghiara.

Pe lângă limba oficială română, ce împiedică ca maghiara în Ţinutul Secuiesc să fie o limbă oficială?

El a subliniat că dorinţa comunităţii, ca şi maghiara să aibă statut de limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, "nu este niciun fel de atentat la limba română".

"Ţinutul Secuiesc există, este de netăgăduit, este o realitate istorică. Pe lângă limba oficială română, ce împiedică ca maghiara în Ţinutul Secuiesc, locuit de secui, maghiari, să fie o limbă oficială? Asta nu exclude caracterul oficial al limbii române, nu este niciun fel de atentat. Orice lege poate fi extinsă, Constituţia poate fi amendată. Eu consider că memorandumul de la Topliţa este o declaraţie nedemnă pentru mulţi români care au participat acolo. Nu e demn şi este cu atât mai trist că au fost o mie de oameni", a spus Andrassy.

Autonomia e singura cale pentru viitor şi pentru români

"Psihologia masei determină acte anacronice, pentru că autonomia e singura cale pentru viitor şi pentru români, şi pentru cei ce trăiesc aici şi nu cred că printre ei să nu fi fost oameni pragmatic. În această regiune, aproape 800 de ani a fost autonomie teritorială. Numai între 1506-1603, deci în o sută de ani, au fost opt revoluţii desfăşurate între munţii Ţinutului Secuiesc, împotriva încercării de reprimare a autonomiei de către regii maghiari, deci împotriva iobăgiei", a mai spus Andrassy.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a adoptat, la Topliţa, un memorandum în care se arată că românii din cele trei judeţe "duc cu greu povara luptei" pentru păstrarea identităţii, iar cu paşi mărunţi, fără oprelişti, s-a ajuns la "crearea de facto a unui stat în stat" în zonă.

Documentul, care are trei pagini şi a fost adoptat, sâmbătă, la Adunarea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasana, Harghita şi Mureş, întrunită la Topliţa, se adresează Parlamentului, Preşedinţiei, Guvernului, Bisericii şi societăţii civile.

"Noi, românii din Covasna, Harghita şi Mureş, pe lângă problemele cu care se confruntă toţi fraţii noştri de pe cuprinsul patriei, la peste 90 de ani de la Marea Unire, încă ducem cu greu povara luptei pentru păstrarea identităţii şi a fiinţei noastre naţionale", se arată în memorandum, menţionându-se că în aceste trei judeţe trăiesc peste 400.000 de români.

Semnatarii documentului susţin că în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş "se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa".