CNS: Preşedintele României lezează valori europene prin faptul că ignoră voinţa secuilor

Într-un comunicat transmis, vineri, de CNS, intitulat "România trebuie să-şi onoreze obligaţiile asumate!", se arată că prin declaraţia făcută în urmă cu o săptămână la Strasbourg, preşedintele Traian Băsescu "refuză autonomia Ţinutului Secuiesc şi prin aceasta pune în evidenţă faptul că nu doreşte ca România să-şi onoreze obligaţiile asumate" în urma aderării la Consiliul Europei.

Izsak Balazs arată că România s-a angajat, în momentul aderării la Consiliul Europei, "să-şi fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993", însă nu acţionează în acest sens.

"Cu toate acestea, în anii care au urmat, nu şi-a respectat nici obligaţiile privind recomandările, dar nici alte obligaţii asumate, astfel încât nu s-a rezolvat nici până în ziua de azi retrocedarea bunurilor confiscate abuziv de la bisericile maghiare, nici reînfiinţarea şcolilor confesionale. (...) Prin declaraţia sa de la Strasbourg, preşedintele Traian Băsescu refuză autonomia Ţinutului Secuiesc şi prin aceasta pune în evidenţă că nu doreşte ca România să-şi onoreze obligaţiile asumate. Preşedintele României consideră, astfel, valorile Consiliului Europei ca fiind străine de societatea românească şi prin aceasta sugerează că însăşi România este străină în comunitatea statelor europene", se arată în comunicatul CNS.

Potrivit sursei citate, argumentul invocat de Băsescu împotriva autonomiei Ţinutului Secuiesc - situaţia românilor din Ungaria "care, în viziunea domniei sale, ar fi mai rea" decât cea a minoritarilor din România - "nu absolvă nicicum România de respectarea obligaţiilor asumate" şi că "situaţia oricărei minorităţi din lume este irelevantă în privinţa drepturilor ce le revin maghiarilor din România şi, în cadrul acestora, secuilor".

Izsak Balazs a afirmat că trebuie precizat faptul că cele câteva mii de români din Ungaria "dispun de o autoguvernare care le asigură avantajele autonomiei culturale, după care maghiarii din România tânjesc numai", chiar dacă comunitatea lor nu este, aidoma secuimii, majoritară în regiunea în care trăieşte.

În opinia liderului CNS, conform articolului 11 din Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, secuimea din România "ar avea dreptul la autonomia teritorială, de un statut special”.

"Preşedintele României lezează valori europene şi prin faptul că ignoră voinţa secuilor afirmată prin referendum şi refuză dialogul. Viitorul Europei, dezvoltarea ei paşnică depinde de seriozitatea cu care organizaţiile internaţionale, Consiliul Europei si Uniunea Europeană se raportează la obligaţiile asumate de membrii lor, respectiv de capacitatea lor de a le impune statelor membre onorarea acestor obligaţii. Conform principiului egalităţii totale şi efective de drepturi dintre oameni, secuii, catalanii, bascii, galicienii, scoţienii, galezii, bretonii, corsicanii, occitanii şi toate comunităţile naţionale autohtone ale continentului sunt egale cu popoarele majoritare ale Europei. Punerea în practică a acestui principiu presupune ca toate statele membre ale Consiliului Europei – inclusiv România – să-şi respecte obligaţiile asumate, iar instituţiile Consiliului să vegheze hotărât şi consecvent la respectarea acestora", a spus preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 27 ianuarie, la APCE, că România nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice, menţionând că nu doar etnicii au nevoie de autonomie şi s-a întrebat de ce "comunităţile de români ar avea mai puţină autonomie în a-şi stabili soarta comunităţii".

"După cum vă este cunoscut şi afirmat de toţi politicienii români, noi nu îmbrăţişăm teoria autonomiei pe criterii etnice. În schimb, după cum aţi observat, dacă urmăriţi România, noi am trecut la un proces generalizat de creştere a autonomiei locale", a declarat Traian Băsescu.

El a făcut această declaraţie în plenul APCE, ca urmare a întrebării unui parlamentar ungar din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pe tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Şeful statului a mai spus atunci că, în momentul de faţă, comunităţile au poliţie locală, că spitalele sunt transferate către administraţia locală, că teatrele şi obiectivele culturale sunt în administrarea autorităţilor locale.

"Noua lege a educaţiei ne obligă să transferăm şcolile în administraţie locală. În plus, conform legii, administraţiile locale, prin decizia lor, taxe locale, deci au resurse financiare locale, la care se adaugă un procent important din taxele colectate la nivel central şi care sunt disponibilizate pentru administraţiile locale. Aş spune că acesta este tipul de autonomie pe care noi îl vedem valabil în România dintr-un motiv simplu: nu numai etnicii au nevoie de autonomie. De ce comunităţile de români ar avea mai puţină autonomie în a-şi stabili soarta comunităţii. Deci este un proces controlat care a mers pas cu pas şi care deja, cred, a ajuns mult mai departe decât în multe ţări ale UE. Acest proces va continua", afirma Traian Băsescu.