CNS vrea referendumuri oficiale privind autonomia Ţinutului Secuiesc

Comisia Permanentă a CNS, întrunită sâmbătă la Sfântu Gheorghe, a hotărât să solicite consiliilor locale din Secuime ca, în 30 noiembrie, ziua alegerilor generale, să organizeze referendumuri locale oficiale privind autonomia Ţinutului Secuiesc.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat, într-o conferinţă de presă, că exprimarea voinţei cetăţenilor pe baza referendumului local reprezintă o obligativitate, fiindcă, potrivit prevederilor legale, propunerile legislative privind delimitarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale (statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc - n.r.) se înaintează Parlamentului numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum.

Potrivit hotărârii Comisiei Permanente, CNS face apel la toate autorităţile administraţiei publice locale, respectiv la toţi primarii din Ţinutul Secuiesc, să iniţieze şi să organizeze referendumurile locale în 30 noiembrie a.c.

Preşedintele CNS a subliniat că aceste referendumuri pot fi organizate în ziua alegerilor generale, menţionând că există precedent în acest sens.

Izsak Balazs a spus că este vorba de circa 150 de consilii locale din Secuime care ar trebui să organizeze aceste referendumuri oficiale, adăugând că în ultima perioadă conducerea CNS a purtat discuţii pe marginea acestui subiect cu mai mulţi primari din Ţinutul Secuiesc, care şi-au exprimat susţinerea.

Proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, depus la Parlament ca iniţiativă cetăţenească

Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc, întrunită sâmbătă la Sfântu Gheorghe, a hotărât ca proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc să fie depus la Parlament ca iniţiativă cetăţenească.

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, într-o conferinţă de presă, că membrii Comisiei Permanente au hotărât ca proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc să fie înaintat Parlamentului ca o iniţiativă cetăţenească.

Preşedintele CNS a explicat că în perioada următoare se vor face toate demersurile prevăzute de lege ca imediat după alegerile parlamentare din noiembrie statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc să fie depus la Parlament ca iniţiativă cetăţenească.

Potrivit sursei citate, pentru aceasta este nevoie, printre altele, de strângerea a 100.000 de semnături de sprijin, înfiinţarea Comisiei de Iniţiativă şi publicarea în Monitorul Oficial.

De asemenea, Izsak Balazs a subliniat că în acest fel comunitatea locală va împuternici Comisia de Iniţiativă să depună proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

În proiectul privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc se stipulează că " autonomia practicată în regiunea istorică Ţinutul Secuiesc - Terra Siculorum, prin modul de organizare a scaunelor secuieşti, datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcţionat sub formă de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special".

Totodată, în statut se menţionează că "exercitarea dreptului la autonomie, respectiv recunoaşterea şi transferul competenţelor sporite şi specifice (euro)regiunii şi autorităţilor sale alese, asigură egalitatea deplină şi efectivă a tuturor locuitorilor aparţinători colectivităţii regiunii autonome".

Conducerea CNS a subliniat în repetate rânduri că prin acest document se poate demonstra că nu se poate vorbi despre lezarea integrităţii teritoriale a României, nici a suveranităţii naţionale, respectiv faptul că autonomia Ţinutului Secuiesc se bazează pe dreptul la autodeterminare internă al comunităţilor, pe principiul subsidiarităţii şi al autoadministrării.