COMENTARIU Bogdan Nicolae | Ce şi cât poate vinde România pentru nevoile NATO?

În 2020, dintre cele aproximativ 450 de milioane de euro cât au echivalat comenzile plasate către furnizori, aproape 100 de milioane au ajuns în conturile a 63 de firme din SUA.

Pe locul al doilea se situează Marea Britanie, cu 35 de companii care şi-au adjudecat comenzi de circa 52 de milioane de euro, iar pe locul al treilea este Italia, cu 31 de companii care au primit comenzi în valoare de aproximativ 46 de milioane de euro.

Franţa şi Germania ocupă locurile patru şi cinci, fiecare cu comenzi în valoare de circa 44 de milioane de euro. Cu 79 de firme, Germania se situează însă pe primul loc ca număr de beneficiari.

În plutonul primilor 15 beneficiari, mai regăseşti Turcia, Spania, Canada, Suedia, Polonia şi Letonia. Fiecare a primit comenzi în valoare de peste 10 milioane de euro. Sunt fonduri semnificative pentru investiţia în dezvoltarea producţiei cu destinaţie civilă şi militară, deopotrivă.

În listă sunt şi alte state din regiunea noastră, precum Albania (6,8 milioane), Lituania (6,5 milioane), Grecia (2,7 milioane), Cehia (2,2 milioane), Ungaria (1,7 milioane), Bulgaria, Muntenegru sau Ucraina.

Există câteva companii în România care au realizat venituri de pe urma contractelor cu NATO în 2019, însă anul 2020 a fost fără comenzi din partea Alianţei pentru agenţi economici de la noi din ţară. În raport cu nevoi viitoare, a căror materializare este dificil de prevăzut astăzi, NATO a semnat totuşi cu GLOBAL DEFENSE LOGISTICS SRL din Constanţa un pre-contract evaluat la 1.193.168 euro, pentru livrarea de carburanţi, iar cu MOTEXCO din Iaşi a semnat un pre-contract evaluat la 3.934.254 euro, pentru furnizarea de corturi individuale.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord aniversează 72 de ani de la înfiinţare şi nu îşi arată vârsta. Are un program modernizat în permanenţă prin care vrea să îşi menţină capacitatea de acţiune la nivel ridicat, indiferent de vremuri. Pentru a fi capabilă să răspundă la noi tipuri de provocări în cel mai „smart” mod posibil, Alianţa întreţine un dialog foarte strâns cu comunităţile de business din statele membre şi cu parteneri din afară. Asta face din NATO un business imens, cu o piaţă foarte activă.

Succesiv, summit-urile Alianţei din ultimii ani au adus în prim-plan încurajarea mediului de afaceri şi a industriei de apărare din statele membre sau partenere să coopereze şi să valorifice oportunităţile pe care NATO le oferă. Este un îndemn care ţine cont de experienţa pozitivă a integrării europene şi care vizează o creştere a competitivităţii şi a nivelului de dezvoltare în rândul aliaţilor.

Astăzi, este important pentru noi ca autorităţile din România şi comunităţile de business să conştientizeze aceste oportunităţi şi să îşi îmbunătăţească oferta de a livra la standarde NATO, nu numai sub forma contribuţiilor în teatrele de operaţii, ci şi prin categoriile de bunuri şi servicii care se consumă în afara acestor misiuni. Alţii din Europa Centrală şi de Est au reuşit. Reuşim şi noi, dacă nu ne furăm singuri căciula.