COMENTARIU: La moţiunea bolnavă, cifrele au înfrânt trăirile

Tonul trăirilor a fost dat de Vasile Blaga. Care s-a rostogolit într-un mesaj - altfel bine alcătuit, dar poticnit la impresia artistică - despre sentimentul de insecuritate, pierderea uzanţei dialogului, ieşirea din ipocrizie şi sinceritatea PDL şi un citat din finlandezul Rehn - fost şi actual comisar european - cum că suntem un popor în veşnică luptă fratricidă.

Şi de la Vasile Blaga încolo, cine a vorbit tot într-o trăire a dus-o, căci temperamentele s-au răscolit progresiv. Niciodată n-am auzit atâtea trimiteri la: rău, ruşine, sacrificii, dat cu capul de zid, onoare, libertate, suflet şi inimă. Surprinzător, asediatul Boc a făcut trimitere la aceste componente inefabile ale fiinţei şi la marea dorinţă de a trece cât mai grăbit prin austeritate.

În final, cifrele i-au fost fatale moţiunii de cenzură. Zgomotele şi revoltele au părut mai curând o descărcare de povara gândurilor despre un eşec scontat. O compensare cam destrămată faţă de noua neputinţă a opoziţiei.

Care opoziţie este de acum condamnată la consecvenţă şi inteligenţă. Nu ştiu dacă poate să ispăşească această pedeapsă. Dar este clar că încăpăţânarea în pusul de-a curmezişul, pură şi dură, nu este îndeajuns. Un dram de flexibilitate amestecată cu inspiraţie ar putea să o scutească de osânda la veşnica înfrângere. Altfel, se va îneca în umorile de tânăr răzgâiat ale lui Victor Ponta, făcut Dunăre că l-au tras în piept nişte pedelişti şmecheri şi se va alina doar cu izbânzile de la şezătorile tv.

După asaltul zgomotos din Parlament, unde a sărit sprintenă de pe scut, Puterea&Co. ar trebui să găsească dibăcia de a nu se trotila cu tămâia infailibilităţii. Au câştigat, poate vor mai câştiga, dar nu se poate întâmpla la nesfârşit. Am văzut miniştri şi politicieni din această congregaţie pătrunşi de o neclintită suficienţă şi de justeţea adevărurilor lor, dar într-o alergie cronică faţă de adevărurile altora. Şi pot pierde pe mâna acestor năravuri, căci nimic nu te face mai fragil ca atotputernicia.

Straniul câştigător al zilei rămâne mişcarea sindicală. Forţa care i-a făcut pe anonimii înfriguraţi, care s-au topit gârboviţi în întuneric, să se adune îi va readuce, mai mulţi, în stradă. Aici zace o putere, întreţinută de vitregii, la ale cărei răbufniri timpanele câştigătorilor zilei de 27 n-ar trebui să rămână vătuite. Ignorarea sa este o greşeala. "Cultivarea" sa este înţelepciunea care va face diferenţa.

Comentariu de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro.