COMENTARIU Marius Oprea / Moţiune la Ghinea: nici că-i pasă

„Emoţii pentru Cristian Ghinea”, că e subiect de moţiune simplă, la Parlament, scrie presa. Nicio emoţie. Omul nu simte, s-a văzut după reacţiile lui faţă de observaţiile făcute de Bruxelles la PNNR.

Se pare că oficialii de la Bucureşti n-au înţeles, sau confundă planurile. Ei cred că banii de la Uniunea Europeană pentru redresare şi rezilienţă (un termen care înseamă ”revenire la starea iniţială”, îl traduc pentru Ghinea) sînt o chestiune politică, s-a decis, şi gata! Mai trebuie doar nişte hîrtii acoperitoare. Nimic mai fals.

Comisia de la Bruxelles lucrează ca o bancă, la care te duci să obţii un credit – ceea ce nu-i intră în cap ministrului Ghinea, căci de aceea a avut ”absorbţie zero” cît a fost în cabinetul lui Cioloş, pe acelaşi post. Cînd te duci la o bancă să iei un credit, ţi se cer o mulţime de hîrtii. De ce-i vrei banii, ce garanţii oferi, ce anume o să faci cu ei, ce acoperire ai că o să-i dai înapoi - aici, cu PNRR-ul e mai uşor, pentru că o mare parte din ei nu mai trebuie înapoiaţi. Dar, pentru că nu trebuie înapoiaţi, cu atît mai mult trebuie să demonstrezi, riguros şi argumentat, că nu-i cheltui aiurea. Capitol la care guvernul Cîţu e mai jos decît corijent, după observaţiile europene.

Nu-mi imaginez ce-a fost în capul guvernanţilor noştri. Ei, cînd trebuie să-ţi dea nişte bani pentru un proiect cu finanţare de la stat, te îngroapă în hîrtii. Dacă s-ar fi dus cineva la Mininsterul Fondurilor Europene cu un proiect energetic, cerînd 138 de milioane de euro cu 9 pagini în braţe (incluzînd două rînduri de coperţi) în power-point, cum s-a dus guvernul la Bruxelles, ar fi fost dat pe uşă afară. N-ar fi primit nici număr de înregistrare. În schimb, oficialii noştri s-au dus acolo cu aşa ceva, asigurîndu-ne între timp cît de bun este PNRR-ul, pe care s-au ferit să-l facă public. I-am aflat hibele direct de la Bruxelles.

Şi am văzut. Sînt zeci şi zeci de observaţii ale Comisiei Europene, cu privire la proiectul înaintat de guvernul României. Inclusiv că guvernanţii noştri nu ştiu o aritmetică elementară. De pildă, cu privire la un proiect referitor la ”sistemele de management al deşeurilor” (despre care, fie vorba între noi, ştim că nu va funcţiona în România, cel puţin nu în această generaţie), Bruxelles-ul spune că” suma alocată investiţiilor este de 840 de milioane de euro, cu toate acestea dacă adunăm datele din tabel rezultatul este de 740 de milioane de euro”. Adică, un ”bacşiş” de o sută de milioane. Nu a învăţat guvernul Cîţu că nu e frumos să încerci să ”ţepuieşti” la nivel european? Că ăia ”te taxează” cînd te prind? Cum de l-au lăsat pe ministrul Ghinea să se poarte ca un chelner, care fură nişte turişti străini pe o terasă, la mare, la nota de plată?

Se pare că majoritatea criticilor de la Bruxelles privesc costurile proiectelor, nejustificat de mari, sau nejustificate deloc, prin planuri de cheltuieli, atent defalcate. Că, de fapt, nici nu prea există o metodă coerentă de calcul a acestor costuri şi că nici nu reiese clar pe ce anume vor fi cheltuiţi banii. Pe scurt, nici ca formă, nici ca fond, proiectele din PNRR-ul românesc al guvernului Cîţu n-au convins. Sînt făcute de mîntuială.

La proiectele pe ”energie verde” şi digitalizare, nu sînt justificate suficient, sau nu sînt justificate deloc costurile. La sănătate şi infrastructura ei (adică, la ”vrem spitale, nu catedrale”), sînt costuri diferite în prezentarea generală (făcută în ”word”) şi în tabelul cu cheltuieli defalcate, din tabelul ”excel”. Cît priveşte reforma unor instituţii şi costurile ei, li se vorbeşte europenilor de parcă ar fi români şi ar şti ce fac (adică, cum taie frunza la cîini) anumite instituţii, fără să se ofere date suplimentare despre acestea, ori documente care să clarifice situaţia lor. În genere, costurile ”reformelor” din sectorul public, a companiilor de stat nu au documente justificative, sau calculele privind salariile din sistemul public sînt incerte.

Mai totul e varză.

Încet-incet se termină pandemia. Unele state au început ”reconstrucţia”, pe bani europeni. Noi, încă facem naveta la Bruxelles, cu lecţia neînvăţată. Degeaba a angajat Ghinea ”consultaţă”, pe banii guvernului (deşi PNRR-ul era treaba lui exclusivă), ca acest proiect al guvernului ”să iasă bine”. Nu poţi din nimic să faci bici, şi să şi pleznească. Nu poţi să te porţi ca un chelner şi să ai pretenţia să fi tratat ca un ministru. Nu poţi să te porţi ca un şef de sală şi să te prezinţi ca prim-ministru. E ceea ce nu înţelege acest guvern, care crede că la Bruxelles merge cu fente, sărumîna şi note de plată umflate. Cum probabil se poartă ei cu ”clientele” care le bate la uşă.

Cristian Ghinea n-are nicio emoţie, la moţiunea depusă de PSD în Parlament împotriva lui. Nu pentru că aceasta n-ar trece. Ci pentru că nu-i pasă.